Dintre personalitatile daco-romane (scythe) (ale primelor secole d.Hr. � n.red.) multe se fac cunoscute pe plan european, contribuind si cu initiative in avantajul iluminarii si proliferarii valorilor crestinismului. Mentionam cativa dintre cei mai eruditi: Sfantul Ioan Cassian (360-435), ascet si scriitor care raspandeste, organizeaza si orienteza monahismul apusean in epoca patristica. La 415 infiinteaza doua manastiri la Marsilia, in Galia. Prin operele sale, precum si prin cele 24 Conlationi si cele 12 carti ale asezarilor monahale a imbogatit romanitatea cu un vast program spiritual, intr-un limbaj latin elevat. Sfantul Niceta de Remesiana (366-414), episcop martir, dac din sudul Dunarii, cu o bogata activitate teologica si catehetica. Are 6 carti pentru Botez, ca si imnuri religioase, precum "Te Deum Laudamus". Realizeaza o fericita trasatura de unire intre Rasarit si Apus, reprezentand, mai ales, tipul episcopului misionar cu o mare putere de convingere si metoda (si cu ajutorul muzicii). Ii converteste pe tracii nordici, in frunte cu bessi, precum si pe daco-romanii de pe ambele maluri ale Dunarii si infiinteaza o episcopie cu patru manastiri, pe Milcov. A acordat o deosebita atentie si in scris monahismului, intr-o limba latina de o mare puritate si frumusete. Teotim I, episcop de Tomis la 392, filosof, misionar, (si la huni ce il numeau "zeul romanilor"), care participa la Sinodul de la Constantinopol din anul 400, prezidat de prietenul sau, Sfantul Ioan Gura de Aur, caruia ii ia apararea in Sinodul de la 403. Scrie si omilii. Biserica il pomeneste ca sfant la 20 aprilie, deoarece a facut si minuni, impietrind bratul hunului ce voia sa-l omoare. Aethicus Histricus, nobil erudit din Histria, care creeaza, in secolul al 4-lea, o opera enciclopedica, "Cosmografia", precum si un alfabet preglagolitic. Laurentiu Mellifluus de Novae, (401-417), din sudul Dunarii, misionar convingator al daco-romanilor si autor a doua omilii despre Milostenie si Pocainta, intr-o aleasa limba latina, ce se preta si cantarilor liturgice. Sfantul Dionisie Exiguul, cel Mic, Areopagitul sau Smeritul, (470-545), calugar, erudit, teolog, care este invitat de Papa Gelasius la Roma, unde lucreaza (sub zece papi), incepand cu anul 496, la selectia si sistematizarea Colectiilor Ecumenice Romane. Cunoscand perfect limbile latina si greaca, face si traduceri de opere patristice si mijloceste o vasta activitate ecumenica. Stapanind deopotriva stiinta astronomiei alexandrine, grefata pe cea a geto-dacilor (pusa in valoare si de reforma lui Deceneu), propune Noul calendar stabilit pe cronologia crestina, respectiv cea a epocii noastre, precum si "Tabela pascalia". Noul Calendar a fost adoptat in 527 de Italia si apoi de toti crestinii Europei, inclusiv de cei anglo-saxoni. Betranus (sau Bretanion), episcop de Tomis la 374, care a infruntat arianismul imparatului Valens si a mijlocit trimiterea moastelor Sfantului Sava in Cappadocia, la cererea Sfantului Vasile cel Mare. Este pomenit ca sfant la 25 ianuarie. Paternus (498-520), ce a fost episcop metropolitan de Tomis, recunoscut pentru marea sa demnitate. Ioan Maxentius, calugar, unul dintre cei mai mari teologi ai Scythiei Minor, care a facut parte din delegatia ce a participat la Roma in anii 519-520 si a adus contributii la primele opt canoane, la sinodul de la Orange, din 529. La primul Sinod Ecumenic de la Niceea, din anul 325, din cei 318 episcopi care au participat, 6 erau din romanitatea dunareana, precum Dacus din Scupi, Domnus din Sirmium, Marcu din Tomis si Teofil din zona Buzaului. Din volumul "Absida altarului" de Silvia PAUN, volum premiat in 2002 de Academia Romana