Bucurestenii sunt interesati de mediul inconjurator! Acesta este rezultatul seriei de dezbateri a lunii octombrie, sub titlul "Cu cine votam pentru un mediu curat?", organizata de Fundatia TERRA Mileniul III. Electoratul, desi si-a manifestat reticenta fata de viata politica si de puterea de a influenta deciziile politice, a expus problemele si aspectele de mediu ce ar trebui rezolvate de catre factorii de decizie. Seria dezbaterilor a abordat o gama larga de subiecte, precum constientizarea autoritatilor publice locale, eco-taxele, reciclarea, educatia ecologica, spiritul civic, deseurile, padurile si rezervatiile si nu in ultimul rand sursele de poluare a apei si aerului, si modurile de combatere a acestora. Opiniile celor aproximativ 800 de bucuresteni chestionati asupra mediului, in perioada octombrie 2004, s-au concentrat in cea mai mare parte asupra lipsei de rezultate in domeniul protectiei mediului, lipsei curateniei din Bucuresti, distrugerea numarului deja restrans al parcurilor, spatiilor verzi si copacilor. Nu in ultimul rand, cetatenii Capitalei s-au aratat ingrijorati de proiecte ca Rosia Montana, Canalul Bastroe, si alte probleme de mediu nationale sau internationale cu impact major. (F.M.) Seria dezbaterilor sub numele "Cu cine votam pentru un mediu curat?" a avut in vedere problemele de mediu impuse din ce in ce mai acut, si, referitor la acestea, deciziile si actiunile liderilor politici, atat in perioada electorala, cat si in cea pre-electorala. Totodata, s-au avut in vedere chestiunile de mediu din programele politice. In plus, TERRA Mileniul III a monitorizat programele politice si campania alegerilor locale. Astfel fundatia TERRA Mileniul III a ajuns la concluzia ca atitudinea autoritatilor denota inconsecventa si capacitatea redusa de actiune a partidelor politice privind politica de mediu. La 21 octombrie TERRA Mileniul III, a supus dezbaterii publice nu doar programele de mediu ale partidelor politice, cat si principalele problemele de mediu ale Romaniei. Dezbaterea a pus accentul pe de o parte pe legatura dintre partidele politice, ca factori legislativi si executivi, in viitoarele structuri parlamentare si guvernamentale, iar pe de alta parte asupra dreptului constitutional la un mediu curat si echilibrat. Prezenti la dezbatere au fost reprezentanti ai PER, PNTCD, Alinatei PNL-PD, PRM si URR. Absente relevante din punct de vedere al sondajelor si raportarii la aspectele de mediu, au fost Uniunea PSD-PUR, UDMR, PNG, si AP. Reprezentantii partidelor au prezentat programul de mediu si pozitia partidului privind principalele probleme de mediu la nivel national precum: Canalul ucrainean Bastroe, Autostrada Brasov-Bors, Proiectul minier Rosia Montana, Centrala nuclear-electrica Cernavoda. Pozitiile oficiale ale acestora si ale TERRA Mileniul III sunt prezentate conform inregistrarilor audio realizate in timpul dezbaterii si in ordinea tragerii la sort, dupa cum urmeaza: Pozitia Partidului Romania Mare Constanta Popa, membra a Comisiei pentru Sanatate si Familie, Camera Deputatilor Canalul Bastroe "In octombrie 2004 PRM a cerut in Parlament sanctiuni internationale impotriva Ucrainei care a dat dovada de un comportament politic aberant, prin construirea si inaugurarea Canalului Bastroe, un grav atentat asupra ecosistemului Deltei Dunarii. Statul a data dovada de putin interes, acuzand insuficienta informatiilor". Rosia Montana "La data de 10.12.2002 am depus motiunea simpla Rosia Montana semnata de 71 de deputati (toti deputatii PRM). Nu am putut face mai mult, deoarece numai partidul aflat la guvernare poate lua masuri executive". Autostrada Brasov-Bors Pozitia oficiala necunoscuta Centrala nuclear-electrica Cernavoda Pozitia oficiala necunoscuta Pozitia Partidului Ecologist Roman Octavian Ciobota, membru in Comisia stiintifica - Rezervatia Delta Dunarii Canalul Bastroe "Daca problema era tratata cu seriozitate de acum trei-patru ani, nu se ajungea la conjunctura actuala. Aceasta problema era una rezolvabila, in baza intelegerilor transfrontaliere pentru conservarea rezervatiei Deltei Dunarii in context european, si nu prin actiuni initiate acum trei luni. Atunci era problema Europei, si nu doar a Romaniei si Ucrainei, dar pentru ca a fost tratata cu superficialitate acestea sunt rezultatele. Modul de gandire al romanului este prost, adresandu-se la NATO sa rezolve aceasta situatie (NATO rezolva problemele beligerante, si nu cele ale unui canal care trebuie sa se rezolve intre cele dou parti). Raspunsul NATO a fost o palma pentru noi la Brasov". Rosia Montana "Am vizitat de cateva ori locatia, insa fara rezultate, fiind un partid neparlamentar si nereusind sa influentam Garda de Mediu, politia, media. Asemenea actiuni PER nu sunt facute publice, deoarece nu se doreste". "Vina o purtati voi, alegatorii si societatea civila, pentru ca nu aveti nici un ecologist in Parlament. Vreti varf de lance pentru a da cu pumnul in masa, iata, aveti ocazia, de nu, poate in 2008 este o noua sansa!" Autostrada Brasov-Bors "Exista fel de fel de interese financiare, autostrada fiind un aranjament finaciar care trebuie sa satisfaca interese externe pentru rezolvarea unor probleme interne". Centrala nuclear-electrica Cernavoda "Daca doriti sa interziceti energia atomica in Romania, intai incepeti cu Germania, Franta si asa mai departe. Cate centrale au acestia si cate avem noi, care abia ne tragem sufletul?" Pozitia Uniunii pentru Reconstructia Romaniei Liviu Floarea - Secretar URR Bucuresti Canalul Bastroe "Suntem impotriva!" Rosia Montana "Cata vreme sunt respectate specificatiile tehnice si compania isi asuma responsabilitatea, se poate merge mai departe cu implementarea proiectului". Autostrada Brasov-Bors "Orice autostrada reprezinta un impact pentru mediul inconjurator. Toata lumea stie depre neplacerile traficului urban, totusi beneficiile reducerii timpilor de deplasare sunt mai importante". Centrala nuclear-electrica Cernavoda "Avantajele energiei nucleare sunt demonstrate, faptul ca exista si potentiale pericole nu constituie un argument suficient pentru a le ingradi." Pozitia PNTCD Gheorghe Baran Canalul Bastroe "Jocurile sunt facute. Datorita unei serii de intrebari retorice legata de inactiunea autoritatilor. Politica trebuia sa fie una preventiva pentru supravegherea si minimizarea impactului de mediu". Rosia Montana "Este un sistem care nu are in sange nici conceptul de proprietate si nici pe cel al valorii. Americanii, pentru a intretine si ecologiza, platesc, dupa exploatarea unui asemenea teren 10.000 de dolari pe an. Ce solutie viabila poate fi implementata pentru reabilitatea zonei Rosia Montana care are un potential turistic major? Ca alternativa, de ce nu se concesioneaza turistic zona? O concesionare de specialitate care sa beneficieze de istoria si cultura locala (minele romane, siturile). Nu s-a indraznit alternativa!" Autostrada Brasov-Bors "Nu se pune problema sa nu se construiasca, ci cine a dat aviz de mediu? Chiar nu sunt bani pentru aceasta problema si pentru minimizarea efectelor?" Centrala nuclear-electrica Cernavoda "Nu se pune problema sa nu construim unitatea 2. Rezolvarea situatiei deseurilor poate fi facuta in baza practicii bulgarilor de transferare a acestora in depozitele Rusiei. Romanii au avantaje comparative: rezerve de uraniu, fabrica de apa grea si personal calificat. Pentru unitatea trei se va pune problema altfel: oare in timpul si cu banii implicati nu pot finaliza 30-40 de hidrocentrale care mai sunt de facut in tara?" Pozitia Aliantei DA Ioan Oltean, presedintele Comisiei pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic din Camera Deputatilor Ion Sandu, Mihai Toti Canalul Bastroe "Este un dezastru, pentru ca in cei patru ani de guvernare PSD nu s-a tras semnalul de alarma. Daca se intampla astfel, problema era evitata. Atragem atentia autoritatilor ca, daca nu vor lua masuri pentru a se intocmi studii de impact si bilant de mediu corecte, vom ajunge la situatii de poluare a mediului inimaginabile". Rosia Montana "Nu exista studiul de impact care sa prezinte implicatiile a ceea ce se intampla acolo, mai ales daca privim si din punct de vedere al exploatarilor istorice". Autostrada Brasov-Bors "Autostrada trebuie facuta, si consideram ca nu sunt probleme de mediu. Trebuie insa tras semnalul de alarma pentru modul in care s-a facut aceasta, fara licitatie. Problema politica pe banii contribuabililor". Centrala nuclear-electrica Cernavoda "Este nevoie de aceasta, insa cu o conditie: este nevoie de o supraveghere continua atat de monitorizare, cat si de realizarea unui sistem de prognoza a eventualelor concentratii depasite, pentru a se lua masuri in timp util pentru populatie". Pozitia TERRA Mileniul III Canalul Bastroe reprezinta o dovada a politicii de mediu si politicii externe de asteptare si monitorizare, pana la proximitatea si inevitarea impactului de mediu. Fara a implementa si respecta Principiul Preventiei si Precautiunii existent in Legile europene si in legea mediului, vom continua sa fim un popor de reactionari, dupa ce accidentul sau impactul de mediu s-a intamplat. Acest caz este o dovada a randamentului redus al Legislativului si Executivului roman ca parghie principala de prevenire a degradarii, de conservare si protejare a mediului inconjurator. Rosia Montana este incontestabil cel mai controversat proiect din Romania pe care societatea civila a invatat sa-l reduca la tacere, din cauza riscurilor financiare, politice, legale, precum si a celor de mediu si sociale. Faptul ca Banca Mondiala/ IFC a refuzat acest proiect nu se justifica din punct de vedere economic, in conditiile in care impactul de mediu si cel social sunt semnificative. Ca o consecinta a luptei comunitatii locale, variate alternative de dezvoltare regionala si locala au fost identificate, acestea asteptand auto-eliminarea Gabriel Resources Ltd., ca investitor strategic. Cat priveste autostrada Brasov-Bors contractul a fost acordat fara organizarea vreunei licitatii companiei americane Bechtel. Aceasa autostrada este a doua in Europa, din punct de vedere al costului, chiar daca traseul nu este unul dificil. Alarmant este si faptul ca autostrada urmeaza sa strabata zone arheologice si rezervatii naturale, regasindu-se situatia Rosiei Montana. Toate costurile si risurile financiare ale proiectului vor fi suportate de Guvernul Romaniei, din banii contribuabililor. In plus se are oricum in vedere construirea unei autostrazi cu traseu aproximativ paralel, cu sprijinul Uniunii Europene, prin Arad in cadrul Coridorului IV al Retelei Trans-Europene. Referitor la Centrala nuclear-electrica Cernavoda, nu am gasit un singur partid sau om politic in aceasta tara, care sa spuna ca energia nucleara nu este buna. Si totusi cum stam cu eficienta energetica in Romania? Suntem la un nivel foarte redus, suntem ineficienti, consumul fiind de cel putin patru ori mai ridicat pe unitatea de produs decat in UE. In abordarea autoritatilor romane privind proiectul Cernavoda 2 este clar ca par nesemnificative problemele deosebite de mediu, precum si problema combustibilului uzat si a deseurilor nucleare din Romania. Neincrederea fata de siguranta proiectului se datoreaza dezordinii rapoartelor studiilor de impact asupra mediului, lipsei informatiilor fundamentale, si a celei de transparenta in procesul de consultare. Datele disponibile publicului si autoritatilor competente sunt insuficiente pentru o evaluare corespunzatoare impactului asupra mediului si populatiei, a riscurilor asociate unor accidente, precum si a principalelor alternative ale proiectului. Studiul de Impact asupra Mediului pentru proiectul Cernavoda 2 este in contradictie cu cerintele si standardele UE in domeniu, in conditiile in care conformarea cu legislatia UE este o conditie sine qua non a aderarii. Informatiile dezvaluite publicului sunt insuficiente si necorespunzatoare unei participari efective, in procesul de luare a deciziilor. Participarea publica este o cerinta de baza a Conventiei de la Aarhus, (ratificata de Romania in anul 2000), dar si a noii Legi a mediului, amendata pentru a se conforma, printre altele si acestei Conventii. Cooperarea dintre Romania si Bulgaria este restransa, autoritatile romane nereusind sa avizeze si sa transmita informatii corespunzatoare Guvernului bulgar, conform Conventiei Espoo. Delasare si superficialitate Concluzionand, se observa ca problemele de mediu actuale si potentiale sufera o delasare si o superficializare induse de factorii politici si decizionali, in ciuda impactului asupra sanatatii umane, pe termen mediu si lung (ex: perpetuarea declaratiilor politice privind mediul inconjurator fara punerea lor in practica; acelasi fenomen se intampla si in privinta integrarii aspectelor de mediu la nivel sectorial). Problematica de mediu este in continuare limitata la expertii in domeniu ai partidelor, si nu considerata un element indispensabil al dezvoltarii durabile, care sa fie luat in considerare de reprezentantii clasei politice. Oare soarta mediului trebuie sa fie dezamagitoare si amanata, chiar daca ne distrugem habitatul cu o sarguinta nebanuita? De ce se insista in ultimii 15 ani ca nu avem la ce sa ne asteptam, indiferent cine vine la putere, atata timp cat chestiunea mediului totdeauna va fi ultima pe lista? Problemele mediului se acutizeaza si constituie in prezent probleme politice, atat la nivel local, cat si la nivel central. Pe ansamblu, mediul, chiar daca este prezent in platformele program ale principalelor partide politice, detine o importanta redusa, daca nu se afla pe ultimul loc in lista prioritatilor. Acest fapt se intampla in ciuda dificultatiilor negocierilor capitolului 22 referitor la mediu, precum si a impactului incontestabil al activitatilor umane asupra mediului. Politica de mediu nu ar trebui sa fie un interes manifestat, sau o lozinca strigata o data la patru ani!

Alexandru Bara (alex.terra@newsys.ro) TERRA Mileniul III