Tensiunile din interiorul CIA au ajuns la cote fara precedent in ultimii 20 de ani, avertizeaza analistii americani. Motivul? Controversata strategie de "reforma" adoptata de noul director al Agentiei, Porter J. Goss, un apropiat si vechi colaborator al presedintelui George W. Bush. Multi dintre ofiterii de cariera din cadrul CIA il vad pe Goss ca pe "omul Casei Albe", mai interesat sa inchida gura subalternilor incomozi decat sa eficientizeze in mod real institutia. Tot mai multi sunt de parere ca trambitata reforma este mai degraba un plan al sefului CIA de a-i pune la zid pe criticii Administratiei Bush. Ultimele semnale sunt de-a dreptul alarmante. Porter Goss a emis recent o circulara interna prin care le cere angajatilor CIA "sa sprijine Administratia Bush si politica acesteia". Nu e de mirare, in aceste conditii, ca moralul angajatilor a atins un minim istoric. Stephen Kappes si Michael Sullick, doi inalti responsabili ai Agentiei, si-au dat demisia in semn de protest fata de maniera de lucru a lui Goss. "Alte opt persoane ar putea fi determinate sa plece", a declarat, pentru Associated Press, Vince Cannistraro, fost sef al serviciului antitero din CIA. El a concluzionat: "Exista astazi o agitatie uriasa in randul cadrelor de rang mijlociu din cadrul Agentiei". Porter Goss nu a venit singur la conducerea CIA, ci insotit de patru "aghiotanti" cu care colaborase, vreme de opt ani, in cadrul Comitetului de Informatii al Camerei. Acesti "aghiotanti", cunoscuti pentru vederile lor republicane ultraconservatoare, nu au fost primiti cu entuziasm de angajatii Agentiei. Sosirea lor a fost interpretata de multi drept un semnal ca se doreste politizarea institutiei. Senatorul democrat Jay Rockefeller a catalogat aceasta decizie drept "foarte ingrijoratoare", intrucat da apa la moara zvonurilor despre "epurari politice" in cadrul CIA. "Agentia pare ca e in cadere libera si acest lucru este de foarte prost augur cand te afli in razboi", a comentat pentru CBS democrata Jane Harman, membra in Comisia de informatii a Camerei Reprezentantilor. Ea pune aceasta criza pe seama "echipei intens partizane, dar lipsita de experienta" adusa de Goss la CIA. Hartman a explicat: "Multi dintre noi am lucrat cu acesti oameni in Camera Reprezentantilor si, sincer, am fost bucurosi sa-i vedem plecati". Demisii in lant la CIA La scurt timp dupa instalarea lui Goss la conducerea CIA, doi inalti responsabili din cadrul Directiei de Operatii si-au prezentat demisiile. Este vorba despre Stephen Kappes si Michael Sullick, amandoi niste profesionisti cu experienta de decenii in munca "sub acoperire". Analistii comenteaza aceste evenimente drept o noua dovada a luptelor interne dintre Goss si oamenii sai, pe de-o parte, si ofiteri de cariera ai CIA. Kappes si Sullick au parasit agentia dupa ce au participat la o sedinta furtunoasa la cartierul general din Langley, Virginia. Plecarea lui Kappes este considerata de analisti drept o pierdere importanta pentru Agentie, date fiind performantele profesionale ale acestuia. Kappes a fost unul dintre cei care l-au convins pe liderul libian Moammar Ghaddafi sa renunte la programele de producere a armelor de distrugere in masa, spun surse din CIA. O alta demisie nefasta pentru Agentie este cea a directorului adjunct John McLuaghlin, generata, se pare, tot de managementul dur practicat de Goss si de unul dintre oamenii lui, Patrick Murray. Si plecarea agentului Michael Scheur, care a condus vanatoarea lui Osama ben Laden in anii 1990, este vazuta drept o reactie la politica pe care Goss incearca sa o impuna. Scheur le-a spus ziaristilor ca a luat aceasta decizie dupa ce a fost sfatuit sa se abtina sa critice esecurile Agentiei. El a devenit celebru prin publicarea cartii "Imperial Hubris", in care critica politica Administratiei Bush referitoare la terorism. Goss banuit ca actioneaza la comanda Casei Albe Circulara lui Porter Gross - prezentata drept o "foaie de parcurs" a sefului CIA - nu a facut decat sa toarne gaz pe foc. Au existat voci care l-au acuzat pe Goss ca incearca sa le puna pumnul in gura ofiterilor de cariera, descurajand, din start, orice iesire la rampa care ar putea contrazice tezele Administratiei de la Washington. Nu mai este un secret pentru nimeni faptul ca intre Casa Alba si anumite cercuri din CIA au existat tensiuni serioase. Acestea au aparut dupa 11 septembrie 2001 si s-au acutizat dramatic in perioada premergatoare invaziei din Irak. Multi ofiteri de informatii nu sunt incantati sa constate ca Agentia a ajuns un fel de tap ispasitor pentru decizii politice controversate. Unii dintre ei au denuntat presiunile la care au fost supusi analistii CIA in timpul intocmirii "dosarului irakian". Altii au reamintit ca Agentia a afirmat cu consecventa ca nu exista probe ale vreunei colaborari intre Saddam Hussein si Al-Queda, chiar atunci cand vicepresedintele Dick Cheney prezenta aceasta teorie ca pe o certitudine. Potrivit lui Vince Cannistraro, multi ofiteri CIA sunt acum convinsi ca Cheney este cel care papuseste actuala "reforma" a institutiei, pentru a se razbuna pe vechiul "afront". Noile ordine ale lui Goss par sa aiba legatura cu plangerile recente formulate de oficiali de la Casa Alba, potrivit carora unii ofiteri CIA ar fi urmarit sa-l submineze pe presedinte si politicile acestuia. Controversata circulara este considerata si o tentativa a lui Goss de a pune capat oricaror istorii de genul celei petrecute cu analistul sef al agentiei, Michael Scheur. Acesta a publicat, in timpul mandatului lui George Tenet, o carte vadit critica la adresa politicii lui Bush privind terorismul, starnind furia Casei Albe. Un fost agent CIA a declarat ziarului "New York Times", sub protectia anonimatului, ca circulara este o dovada a eforturilor lui Goss de a suprima independenta agentiei. "Daca Goss le cere oamenilor sa-si cosmetizeze opiniile si sa joace in echipa, trebuie sa stie ca ei nu au semnat un astfel de angajament", avertizeaza acelasi agent. Amenintari voalate Cele mai importante schimbari in mandatul Goss sunt, pana in prezent, demisiile lui Stephen Kappes, directorul adjunct al serviciului Operatiuni, si a adjunctului sau, Michael Sullick. Criza nu se sfarseste insa aici, avand in vedere ca Goss a anuntat noi schimbari in viitorul apropiat privind "procedurile, organizarea, personalul de conducere si ariile de interes pentru operatiunile Agentiei". "Am convingerea ca veti ramane fideli misiunii noastre", a precizat Goss, lasand sa se inteleaga ca cine nu ii impartaseste politica nu are ce sa caute in Agentie. De asemenea, seful CIA insista asupra caracterului secret al activitatii CIA, cerandu-le angajatilor discretie totala fata de presa. Una dintre cele mai importante miscari pe care Goss le are in vedere, pe termen scurt, este desemnarea directorului adjunct al CIA. Cel mai vehiculat nume este lt. gen Michael V. Hayden, in prezent seful NSA (National Security Agency). NSA este agentia specializata in spionaj electronic, fiind responsabila cu interceptarea comunicatiilor din toata lumea. Numirea adjunctului CIA va fi facuta de Casa Alba, persoana respectiva avand nevoie de confirmarea Senatului. Nemultumirea angajatilor CIA este generata si de faptul ca noul sef nu a reusit sa-si explice, pana acum, viziunea asupra noii imagini a agentiei. In egala masura, Goss este criticat pentru faptul ca eforturile de reformare a serviciului par sa se concentreze, inexplicabil, doar asupra conducerii biroului de operatiuni, responsabil cu misiunile de spionaj din intreaga lume. Constient si el de atitudinea ostila a unor angajati importanti, Goss pune insa situatia tensionata din cadrul Agentiei pe seama faptului ca se lucreaza sub presiune, dupa rapoartele extraordinar de critice privind slabele performante al CIA in gestionarea situatiei de dinainte de 11 septembrie 2001 si a conjuncturii privind razboiul din Irak. Goss a explicat, in circulara sa: "Comunitatea serviciilor secrete a fost monitorizata si criticata fara incetare (...) in tot acest timp insa, cererea pentru serviciile noastre impotriva unui inamic neconventional a crescut exponential si noi a trebuit sa reactionam instantaneu. Avem motive sa fim mandri de ce am realizat, dar trebuie sa gasim solutii mai inteligente pentru a face fata acestor noi provocari." Reforma serviciilor secrete, blocata de Congres Cand a venit la carma CIA, in septembrie, Porter Goss a declarat ca va elimina barierele birocratice care sufoca initiativa personala. Se pare insa ca el a reusit contrariul, prin indepartarea unor veterani ai CIA al caror sfat l-a refuzat, preferand sa se inconjoare de angajati care nu se bucura de popularitate. Critici ai administratiei Bush spun ca Goss se foloseste de pretextul reformei pentru a se lepada de subalternii care nu si-au ascuns opozitia fata de politica Administratiei Bush privind invadarea Irakului si razboiul anti-terorist. Sunt insa si voci care pun tensiunile din interiorul CIA pe seama rezistentei normale a personalului la reforma promovata de Goss. Angajatii CIA sunt constienti de necesitatea unor schimbari radicale in interiorul Agentiei, dupa seria de esecuri in prevenirea atentatelor de la 11 septembrie 2001 si dupa balbaielile privind existenta armelor de distrugere in masa ale Irakului. Insa agenti cu state vechi la CIA il suspecteaza pe Goss de un atasament exagerat fata de Casa Alba, in defavoarea propriului staff. De fapt, spun acestia, Goss ar fi mai interesat sa inchida gura criticilor Administratiei decat sa reformeze cu adevarat CIA. Cert este ca recentele demisii ale unor inalti responsabili ai CIA scad moralul agentilor, despre care se spune ca este cel mai mic din ultimii 20 de ani. Multi se tem ca valul de demisii va continua, intarziind astfel reforma atat de necesara. "Aceasta situatie ii impiedica sa se concentreze pe cei care ar trebui sa lucreze 24 de ore din 24 pentru prevenirea unui nou atentat terorist", avertizeaza un fost angajat al CIA. Divergente privind reformarea serviciilor secrete s-au inregistrat recent si in Congresul american. Un mic grup de republicani a blocat un ambitios proiect de reforma a serviciilor de informatii, destinat sa sporeasca protectia Statelor Unite fata de terorism, au anuntat responsabili ai Congresului. Proiectul de reforma prevede mai ales crearea postului de "director national pentru informatii", care trebuie sa coordoneze toate agentiile din domeniu, asa cum a recomandat Comisia de ancheta asupra atentatelor de la 11 septembrie 2001. Congresmenii care s-au opus textului, in frunte cu Duncan Hunter, presedintele Comisiei Fortelor Armate din Camera Reprezentantilor si apropiat al secretarului Apararii, Donald Rumsfeld, si-au exprimat temerile ca aceste schimbari ar antrena o pierdere a controlului exercitat de Pentagon asupra comunitatii de informatii. Hunter este ingrijorat de faptul ca "reforma propusa poate pune in pericol fortele americane pe teren, care utilizeaza in timp real informatii pentru operatiunile din Irak si Afganistan", a explicat presedintele Camerei Reprezentantilor, Dennis Hastert. Pentagonul gestioneaza in prezent circa 80% din bugetul pentru informatii, evaluat la 40 de miliarde de dolari pe an, in timp ce noul proiect prevede ca noul director sa primeasca atributiuni bugetare extinse. Senatoarea republicana Susan Collins, co-autoare a proiectului de lege din Senat, s-a declarat "profund dezamagita de aceste obiectii, care au blocat temporar" reforma. "O mana de alesi republicani extremisti din Camera au ucis o reforma destinata sa sporeasca securitatea nationala a Statelor Unite", au precizat democratii.

Ioana RADUS