O sedinta a Biroului Politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, desfasurata pe 6.10.1988, arunca azi in aer pretentiile revolutionare ale unor grupuri sau indivizi care s-au erijat in conducatori ai statelor post-comuniste, dupa 1989. Inregistrand esecul comunismului sovietic, specialistii in strategii dedicate acapararii si detinerii puterii la nivel mondial au conceput planurile de abandonare a sistemului etatist, in vederea crearii unei alternative: un regim socialist indulcit sau o noua uniune, capitalista. Perestroika si Glasnostul erau metodele de realizare a primei variante, impartasite unor lideri politici ai statelor comuniste sau, in cazul opozitiei acestora, agentilor sovietici din teritorii, transformati in "disidenti" ai regimurilor "nealiniate" Moscovei. Asa a aparut "Scrisoarea celor sase" si de aceea au inceput sa fie atent monitorizate de catre unitatea anti-KGB a DSS, 0110, persoane ca Silviu Brucan, Ion Iliescu sau Nicolae Militaru. Nu intamplator, aceasta unitate de contraspionaj a fost prima desfiintata din noul Serviciu Roman de Informatii al Frontului Salvarii Nationale, fiind reinfiintata de abia dupa venirea la Cotroceni a fortelor filo-americane. "Tocmai aceasta si constituie o suprasarcina a Perestroikai: sa conferim socialismului o noua calitate", spune Mihail Gorbaciov, ultimul conducator al URSS, in de acum celebra sedinta secreta a PCUS. "O serie de tari ne-au urmat exemplul si, chiar luand-o inainte, au pasit pe calea reformelor profunde. Unele dintre ele, precum RDG, Romania, RPDC, inca nu recunosc necesitatea acestora, dar, mai curand, din motive politice, din nedorinta conducerii actuale de a schimba ceva". Observati: Romania, pe lista neagra a lui Gorbaciov. Secretarul General al PCUS realiza ca nu se mai poate impotrivi dezintegrarii sistemului insa planul Moscovei era sa mentina liberalizarea blocului sovietic sub control, pentru ca acesta sa nu cada in "mainile dusmanului capitalist". "Noi doar ne-am depus mandatul "fratelui mai mare" din lumea socialista, insa nu putem sa renuntam la rolul de lider care in mod obiectiv va apartine intotdeauna Uniunii Sovietice ca fiind cea mai puternica tara socialista si originea Marelui Octombrie", spune Gorbaciov. Insa tocmai pentru a-si mentine rolul de "frate mai mare" al sistemului socialist, Moscova decide infiintarea de celule reformiste - Fronturi - care, sprijinite de elemente sovietice specializate si infiltrate pentru generarea loviturilor de stat - ca si in Romania - preiau puterea confiscand revolta populara anticomunista. Documentul publicat de noi astazi reprezinta o dovada graitoare. Alte doua documente de o importanta covarsitoare, prezentate de ZIUA in paginile urmatoare, sunt obtinute tot prin contributia la democratizarea Romaniei a celebrului detinut politic al regimului sovietic, scriitorul anticomunist Vladimir Bukovski, azi profesor la Cambridge, in Marea Britanie, declarat de Rusia lui Putin "persona non grata" pe teritoriul tarii sale natale. Primul reprezinta stenograma secreta a intalnirii dintre Mihail Gorbaciov si succesorul lui Nicolae Ceausescu, Ion Iliescu, la 5 aprilie 1991, cand noul presedinte din Romania se grabea sa semneze primul sau tratat, ramas in istoria lumii ca ultimul pact al URSS, destramata in august acelasi an prin puciul de la Moscova. Din aceste documente, dincolo de interesul lui Iliescu pentru discutiile lui Gorbaciov cu minerii - marea masa de manevra folosita cu succes si asupra anticomunistilor romani - se constata problema adanca a noului presedinte din Romania: "presiunile din exterior", din Occident. Iliescu i se plange sefului URSS de "amestecul SUA" pe langa institutiile financiare internationale ca FMI si BIRD. "Fortele dusmanoase interne si externe coopereaza", spune Iliescu in limbajul tipic comunist. La fel si unionistii de pe ambele maluri ale Prutului - considerati extremistii de dreapta, reclama Iliescu, cel sub care s-a legiferat, in premiera mondiala, absurda recunoastere a independentei Republicii Moldova, in ciuda vointei populare a anilor 1990 si a drepturilor istorice romanesti de necontestat. Prin dialogurile sale cu seful suprem de la Kremlin, Iliescu demonstreaza ca nu vrea sa supere Moscova, cedand fara remuscari Basarabia, Tezaurul si Insula Serpilor. Tratatul cu Rusia, semnat in al treilea mandat al lui Ion Iliescu, lasa aceste probleme in acelasi stadiu. Neratificat datorita schimbarilor istorice rapide, Tratatul cu URSS si discutiile adiacente au ramas prin literatura de sertar a lui Ion Iliescu, a KGB si a specialistilor occidentali interesati de schimbarile din Est. Pana astazi. Pentru cunoscatori, aceste documente inedite, prezentate prin intermediul lui Bukovski la Bucuresti, in premiera in mass media mondiale, releva dedesubturi ale istoriei, ferecate indeobste de ochii lumii. Un trecut cu repercusiuni de necontrolat in prezentul si viitorul Romaniei.

Victor RONCEA