Masonii din Romania se reunesc astazi, la Alba Iulia, pentru a-si comemora "ilustrii inaintasi", pe Horea, Closca si Crisan, liderii rascoalei din 1784. La monumentul de pe Dealul Furcilor va fi aprinsa o candela care va arde vesnic in memoria celor trei iobagi martiri. Initiativa apartine Marii Loji Nationale din Romania (MLNR) si arunca o lumina noua asupra unui eveniment istoric inconjurat inca de mister. Cercetari recente au scos la iveala un fapt surprinzator: Horea a fost mason. Mai mult. Rascoala din Apuseni nu a fost doar o miscare spontana a iobagilor ajunsi cu "cutitul la os", ci a avut si un substrat politic de origine francmasonica. Pana de curand, ipoteza ca Horea a fost mason s-a bazat doar pe argumente conjuncturale. "Foarte multi s-au intrebat, pe buna dreptate, cum a fost posibil ca un taran, un iobag din Apuseni, sa fie primit de Imparatul Austro-Ungariei, nu o data, ci de trei ori", explica reputatul istoric Horia Nestorescu Balcesti. Inca din anul 1786 (la doar doi ani de la inabusirea revoltei), revista vieneza "Provinzialnachrichten aud den k.k. Staaten" publica un articol intitulat "Fratres de cruce", care facea pentru prima data legatura intre evenimentele sangeroase din Transilvania si francmasonerie. Toate acestea erau insa doar speculatii. Singura legatura precis identificata intre Apusenii lui Horea si masonerie era un anume Ignatz von Borg, specialist in mine si consilier aulic al Vienei, pe zona aurifera. Von Borg era Mare Maestru al Lojii "De la Vraie Concorde" din Viena, loja in care majoritari erau austriecii, unguri fiind foarte putini. "Un amanunt extrem de important", considera Horia Nestorescu Balcesti. La sfarsitul anilor '90, in arhivele masonice de la Viena a fost descoperit un document extrem de interesant. Este vorba despre un discurs rostit de Horea, in 1783, la un banchet organizat in capitala Imperiului. Dar nu orice fel de receptie, ci o "agapa" francmasonica. Asta se intampla cu un an inainte de izbucnirea rascoalei din Apuseni. Discursul lui Horea era un omagiu adus Imparatului. Secretarul lojii - care nu avea de unde sa stie romaneste - l-a consemnat in limba in care a fost rostit. Transcris fonetic. Iata textul integral, "tradus" intr-o romana mai "moderna", prin eliminarea catorva particularitati dialectale: Ca soarele care rasareste toate zilele si trece in sus de noi, prin cer, care lumineste marea, padurile si dumbrava, cetate si saturi, asa grijeste grija mare (a) Iosifului intr-un chip, mari si mici, bogati si saraci. Si ii ingrijitor bun, ca izvoara care inmoaie holdele si mosiile noastre si face bine la noi toti. Zo sa taie (Dumnezeu sa-l tina), draguti fratii mei! Sa ii cantam tare si sa sunam tunurile estea, pentru binele lui. Vant dulce sa sufle vestea lui peste muntii ai mai nalti, la rasarit si asfintit, cum sa (pentru ca sa) cunosca lumea norocu nost. Luati seama de vorbele mele Mana sus pe armele Foc! Mai tare foc! Si al mai tare foc! Unu, doi, trei!" Frapeaza finalul discursului. Pentru Horea Nestorescu Balcesti, acesta are o conotatie cert masonica: "Acesta este modul in care francmasonii toasteaza la o agapa. Deci nu era un banchet oarecare. "Luati seama la mine, mana pe arme" era mana pe pahar, se bea de trei ori, deci "un, doi, trei". Se batea punand paharul pe masa. Deci, nimeni nu mai poate spune ca Horea a participat, poate, la Viena la un banchet, la vreo carciuma. Era vorba, categoric, de un ritual francmasonic."

Miruna MUNTEANU