Asasinul regizorului olandez Theo van Gogh, stranepotul de frate al celebrului pictor Vincent Van Gogh, este un marocan cu cetatenie olandeza, in varsta de 26 de ani, relateaza presa internationala. Cotidianele nationale olandeze au relatat in editia de ieri ca suspectul are stranse legaturi cu extremistii islamici si ca a fost unul dintre bunii prieteni ai unui terorist care a actionat pe teritoriul Olandei, informeaza Reuters. Politia din Amsterdam a refuzat insa sa dezvaluie sau sa comenteze amanunte legate de investigatiile pe care le intreprinde in acest moment. "Tot ce va putem spune este ca suspectul se afla in arest", a declarat un purtator de cuvant. Regizorul, pe care musulmanii il acuzasera ca le-a ridiculizat religia, a fost impuscat mortal pe cand se indrepta spre serviciu pe bicicleta. Autorul asasinatului a infipt apoi in pieptul lui Van Gogh doua cutite, in varful unuia din ele aflandu-se infipt un mesaj pe care politia a refuzat sa-l dea deocamdata publicitatii. Presa olandeza scrie insa ca ar fi vorba despre pasaje din Coran, cartea sfanta a musulmanilor. "De Telegraaf" precizeaza ca marocanul arestat a fost in relatii deosebit de apropiate cu Samir Azzouz, a carui arestare in luna iunie a alertat intreaga natiune olandeza, dupa ce s-a aflat ca asupra acestuia au fost gasite harti detaliate ale unor importante cladiri, iar la domiciliul sau au fost descoperite arme. Motivele exacte ale asasinarii nu sunt cunoscute la ora actuala, a indicat procurorul Leo de Wit. Procurorul a subliniat ca in pofida controverselor in centrul carora se afla adesea Theo van Gogh "nu au existat informatii privind amenintari concrete care ar fi justificat o protectie personala in cursul ultimelor luni". Dupa atacurile teroriste asupra Statelor Unite din 11 septembrie 2001, Van Gogh, care era, pe deasupra, scriitor si cronicar la un ziar de mare tiraj, a reusit, prin cartile, cronicile in care il ridiculiza pe Profetul Mahomed si prin filmele sale, sa starneasca in mai multe randuri nemultumirea comunitatii musulmane destul de numeroasa din Olanda. Theo van Gogh a reusit sa-si atraga si mai tare ura comunitatii islamice traditionaliste in urma cu doua luni, dupa difuzarea de catre un post national de televiziune a controversatei sale pelicule "Submission", un scurt-metraj despre Coran si despre supunerea femeii musulmane, bazat pe scenariul politicienei liberale de origine somaleza, Ayaan Hirsi Ali. Aceasta crima ar putea fi cel de-al doilea asasinat din motive politice in ultimii 400 de ani din istoria Olandei, dupa cel a carui victima a fost politicianul anti-imigratie Pim Fortuyn, care a fost impuscat in 2002 mortal, cu cateva zile inaintea alegerilor. La nivel mondial, numele lui Theo van Gogh era celebru mai ales datorita inrudirii cu renumitul pictor din secolul al XIX-lea, insa in tara sa natala era o figura deosebit de cunoscuta, un fel de Michael Moore al Olandei. Tocmai de aceea, marti seara, zeci de mii de oameni s-au adunat in piata centrala a orasului pentru a demonstra impotriva violentei, asa cum solicitasera apropiatii lui Theo van Gogh. Intreg centrul Amsterdamului a rasunat de clopotele bisericilor din apropiere si de strigatul celor care au scandat impotriva violentei si terorismului. "Libertatea de exprimare este unul din lucrurile esentiale pentru societatea noastra, care a fost terfelit astazi", a declarat primarul Amsterdamului, Job Cohen, un olandez de religie iudaica catalogat drept colaborator nazist de catre cineast in una din ultimele sale cronici. "Gloantele nu vor avea niciodata ultimul cuvant in Olanda. Lumea intreaga stie ca Olanda este tara in care libertatea de exprimare este sfanta. Ne invatam copiii cat de important este ca toti sa accepte si punctul de vedere al celuilalt. Nu vom putea permite niciodata ca violenta sa decida cine are dreptul sa vorbeasca si ce are dreptul sa spuna", a declarat, la randul sau, premierul crestin-democrat Jan Peter Balkenende

Camelia CIOBANU