Sorin ROSCA STANESCU 

Motto: Inainte de a deveni istorie si chiar de a se intampla, multe evenimente majore sunt pregatite in laborator Un scandal de proportii a fost declansat zilele trecute, in urma unor interventii publice controversate ale reprezentantilor Bisericii Ortodoxe Romane. Ele sunt taxate de unii reprezentanti ai clasei politice, ai societatii civile sau chiar ai clerului, ca avand un substrat politic. Deci, electoral. Intrucat ne aflam inaintea alegerilor. Pe scurt si in ordine cronologica, a existat la inceput o luare de pozitie dura, cu aluzie directa la PSD si la Adrian Nastase, a IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor. Acelasi IPS Pimen, dupa numai cateva zile, chiar la debutul campaniei electorale, pe 28 octombrie, l-a trecut pe premierul Nastase "in randul marilor ctitori si ocrotitori ai manastirilor si bisericilor monumente istorice", in urma unei spectaculoase improprietariri aprobate de Guvern. Se scursesera doar doua zile de la ultimele sale critici, formulate impotriva aceluiasi Nastase, chiar intr-o scrisoare deschisa. A urmat o luare de pozitie oficiala, tot pe 28 octombrie, a Patriarhiei Romane, in care a fost pus la zid Traian Basescu, invinuit de a fi incurajat, in mod public, legalizarea prostitutiei si a cuplurilor de homosexuali, care "nu au nici o legatura cu traditia crestina, cu morala poporului nostru si cu demnitatea fiintei umane si a familiei". In fine, spectacolul a continuat printr-o interventie in forta a IPS Bartolomeu Anania, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului, care solicita Patriarhiei sa revina la "echidistanta fata de partidele si formatiunile politice", conform hotararii "Sfantului Sinod din 10-12 februarie 2004, prin care clerului nostru i se interzice cu asprime sa faca politica partinica sau sa participe la campanii electorale". Acestea sunt evenimentele declansate de reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe Romane care, in ultima instanta, legitimeaza tema acestui editorial. Batalia electorala, atat pentru parlamentare, cat si pentru prezidentiale, este atat de stransa incat fiecare vot va conta. Ceea ce inseamna ca principalii competitori au datoria, pentru a castiga, sa incerce sa atraga de partea lor, pe rand, cat mai multe segmente ale populatiei. In acest scop, orice aliat care are o oarecare influenta asupra populatiei devine vital. Asa se explica de ce Corneliu Vadim Tudor s-a aliat cu o mare centrala sindicala, iar Adrian Nastase cu un partid denumit "partid-televizor", pentru ca dispune de o considerabila forta mediatica. In conditiile in care Romania a aderat la NATO, in primul si in primul rand prin integrarea structurilor ei militare, Armata, care ocupa a doua pozitie in materie de credibilitate, este greu de manipulat. Sau, cel putin pana in acest moment, nu a fost remarcat un asemenea fenomen. Inscrierea lui Mihai Popescu, fostul sef al Marelui Stat Major, in campania electorala a PSD este exceptia care confirma regula. Ceea ce nu inseamna ca nu putem avea surprize pe parcursul acestei luni. In schimb, iata, Biserica este luata cu asalt. Are sau nu dreptul Biserica Ortodoxa Romana sa intervina in campania electorala? Conform traditiei, nu. Conform Hotararii Sfantului Sinod din 10-12 februarie 2004, raspunsul este tot negativ. Pana la urma, chiar morala crestina ii indeamna pe reprezentantii Bisericii sa se amestece cat mai putin - si, daca se poate, deloc - in uneltirile lumesti. Numai ca viata, realitatea ei traita, nu poate fi prinsa atat de simplu in tipare. Biserica este o institutie care nu are doar dimensiuni religioase sau morale. Ea are interese. Pentru a supravietui, Biserica Ortodoxa Romana a trebuit sa joace si un anumit rol politic in zbuciumata ei istorie. Care, nu de putine ori, a fost criticat si contestat. Ea are de aparat valori morale - cum este dreptul fiecarei fiinte la existenta, deci interzicerea avorturilor, sau familia de tip crestin, deci interzicerea cuplurilor homosexuale - dar si valori materiale, cum ar fi, de exemplu, Catedrala Neamului sau restituirea unor foste averi manastiresti. Si, cand altcandva, decat in momentul in care puterea laica este la stramtoare, isi poate maximaliza Biserica sansele de a obtine ceea ce solicita? Incheind lunga paranteza de mai sus, eu unul ma pronunt categoric impotriva imixtiunii Bisericii in politica. Pentru ca, ceea ce castiga pe termen scurt poate pierde pe termen lung. Sa fim insa realisti. Si atenti. Ceea ce in mic se intampla in Romania are loc, la mari dimensiuni, in campania electorala din Statele Unite. Unde clerul catolic s-a transformat in agent electoral. In timp ce Vaticanul condamna declansarea razboiului din Irak, pronuntandu-se, implicit, impotriva Administratiei Bush, cea mai importanta parte a clerului catolic din Statele Unite il sustine activ pe Bush in campania sa electorala, pe motiv ca el se pronunta impotriva cuplurilor de homosexuali si a avorturilor. Dar si in SUA o parte a clerului este in favoarea lui Kerry. Iata, asadar, ca si in materie duhovniceasca, lumea e mica.