Dupa o lunga perioada in care reactiile si analizele s-au lasat asteptate din partea sa, Serviciul de Informatii Externe a iesit ieri din adormire. Seful spionajului romanesc, Gheorghe Fulga, a facut ieri public un discurs pe care l-a sustinut in Canada, in cadrul conferintei internatio-nale anuale cu tema "Peace, Order and Public Safety Post 9/11: Are We Getting it Right", organizata de Canadian Association of Intelligence and Security Studies (CASIS) la Ottawa, in perioada 14-16 octombrie 2004. Materialul contine afirmatii extrem de interesante si ne confirma inca o data faptul ca SIE isi gestioneaza destul de slab imaginea publica. Dupa aproape 4 ani de la preluarea mandatului de director al SIE, Gheorghe Fulga da publicitatii in premiera un document interesant, valoros ca document, ce va starni evident comentarii asteptate atat de societatea civila, cat si de specialistii spionajului romanesc. Mass media si societatea civila invita conducerea Serviciului de Informatii Externe sa spulbere, daca doreste si are argumente, afirmatia ca este depasita profesional de amenintari directe la adresa securitatii Romaniei. Doua dosare sunt la ordinea zilei: Transnistria si Bastroe-Ucraina. Romania trebuie sa fie in stare sa gestioneze doua crize foarte grave de la granita sa de Est. Altfel, nu va fi un membru credibil al comunitatii informative a NATO. Discursul, din care prezentam azi cele mai interesante pasaje, se intituleaza "Climatul de securitate in regiunea Marii Negre extinse dupa 11 septembrie 2001". (Radu TUDOR) Dupa 11 septembrie 2001, amenintarea terorista nu vine atat din partea unui individ sau stat, cat din cea a unor organizatii care, ramase fara baza teritoriala dupa "pierderea" Afganistanului si operatiunile de pacificare a Irakului, au optat nu pentru repliere, ci pentru dispersie. Lupta impotriva terorismului tinde sa devina componenta nedorita, dar necesara a globalizarii, ratiunea pentru care comunitatea internationala participa la campania antiterorista, luand in considerare toate excrescentele maligne ale fenomenului. Inclusiv la nivelul NATO, dezbaterile s-au concentrat pe identificarea elementelor de convergenta necesare unor demersuri coerente pentru asigurarea stabilitatii si securitatii, demersuri orientate in functie de zonele din care provin principalele amenintari. In aceste conditii, strategia aliata de aparare si securitate s-a orientat prioritar catre noile riscuri, care isi au originea preponderent in afara ariei euroatlantice, conferind o importanta deosebita noilor frontiere de securitate. O astfel de frontiera se plaseaza in zona Marii Negre Extinse, care asigura continuitatea spatiului geostrategic si geoeconomic care se intinde din vestul Europei pana in Asia Centrala si Afganistan si este cea mai directa cale de acces spre Europa a resurselor caspice, dar si a fortelor coalitiei antiteroriste in teatrele de operatiuni si bazele din Asia Centrala si din Orientul Mijlociu Extins. Climatul de securitate la Marea Neagra poarta amprenta unei multitudini de factori, majoritatea cu caracter asimetric: conflictele etnice si separatismul, fragilitatea noilor democratii, extremism-terorismul, crima organizata, traficul de armament. Persistenta focarelor de conflict din Nagorno-Karabah, Abhazia si Osetia de Sud, Transnistria, Cecenia si Kurdistan a afectat dezvoltarea politica si economica a tarilor din regiune, determinand radicalizarea vietii politice si accentuarea instabilitatii, mediu ideal pentru proliferarea criminalitatii organizate si terorismului. Toate tentativele de reglementare a diferendelor au esuat, singurul rezultat pozitiv reprezentandu-l incetarea actiunilor militare deschise. Conflictele inghetate se pot insa reinflama practic in orice moment, recentele dezvoltari din Osetia de Sud, Cecenia si Transnistria constituind un avertisment serios in acest sens. (...) In conditiile realizarii proiectelor de exploatare a hidrocarburilor din Bazinul Caspic si comercializare a acestora pe pietele vestice, tancurile petroliere de mare tonaj vor continua sa constituie o alternativa viabila de transport, via Marea Neagra, dar si tinte potentiale pentru atacuri teroriste. Zona caucaziana a Marii Negre, propice pentru terorism Din perspectiva focarelor cu potential de dezvoltare terorista, regiunea Marii Negre Extinse este divers reprezentata sub aspect etnic, religios si economic, fapt ce concura la stratificarea starii de securitate regionala pe niveluri de risc. Astfel, in timp ce statele de pe litoralul vestic al Marii Negre au facut dovada unui control eficient asupra amenintarilor teroriste atat sub aspectul prevenirii si combaterii manifestarilor extremiste pe teritoriul national, cat si din perspectiva participarii active la coalitia internationala antiterorista, zona caucaziana se mentine in parametrii unei securitati si stabilitati politice fragile, ceea ce favorizeaza atat radicalizarea miscarilor sociale locale, cat si refugierea si refacerea unor celule teroriste afiliate la retele internationale. Statistica evenimentelor teroriste inregistrate in ultimii ani in zona Marii Negre-Caucaz si analiza lor cauzala au condus la identificarea urmatorilor vectori de propagare a riscurilor teroriste: - amplificarea actiunilor gruparilor teroriste de sorginte etnico-separatista si fundamentalist-islamica, dezvoltarea cooperarii cu organizatii teroriste internationale si transformarea unor grupari etnic-separatiste din regiune in celule Al-Queda; - radicalizarea miscarilor autonomist-separatiste din zona caucaziana prin infiintarea unor forte paramilitare, dezvoltari favorizate in principal de deficitul de autoritate statala in unele regiuni (de exemplu, Nagorno-Karabah, Transnistria), valorificat de grupari teroriste din interiorul si exteriorul acestor zone, pentru refugiu si pregatirea unor noi actiuni (...) - conexiunile dintre evolutiile din Orientul Mijlociu Extins si dezvoltarea celulelor teroriste din regiunea Marii Negre Extinse; intrepatrunderea crescanda si, in tot mai multe cazuri, potentarea reciproca a activitatilor din domeniul terorismului si a celor desfasurate de gruparile implicate in crima organizata internationala. Mafia rusa controleaza migratia ilegala si crima organizata Narcotraficul, migrarea ilegala, traficul cu fiinte umane, infractionalitatea economico-financiara, spalarea de bani, falsificarile de documente s-au dezvoltat in regiunea Marii Negre Extinse pe terenul fertil al mutatiilor survenite dupa 1990 in situatia politica, militara si de securitate in majoritatea statelor din zona si favorizate de geografia generoasa a acesteia. Regiunea este tranzitata de rutele de traficare a drogurilor provenite din Semiluna de Aur (Pakistan, Iran, Afganistan), Triunghiul de Aur (Myanmar, Laos, Thailanda) si din unele state din Asia Centrala, persistenta focarelor de conflict favorizand cresterea si redimensionarea activitatilor de crima organizata, care au dobandit un evident caracter transnational. Migratia ilegala este controlata de mari structuri internationale de tip mafiot, in special de sorginte rusa. Ca urmare a masurilor intreprinse de tarile membre UE pentru combaterea acestui fenomen, este de asteptat sa se produca unele mutatii in ceea ce priveste rutele de migratie ilegala dinspre Asia (Afganistan, Pakistan, Iran, Irak, Sri Lanka, Bangladesh, India etc.) spre Europa Occidentala, prin intensificarea fluxurilor migrationiste via spatiul CSI. Intr-o asemenea perspectiva, Romaniei ii revine un rol esential in securizarea frontierei estice a NATO si, din 2007, a UE. Traficul de arme si produse strategice Traficul cu armament si produse strategice este componenta cu cel mai mare grad de risc pentru securitatea si stabilitatea regiunii, intensificarea contrabandei cu armament conventional si de distrugere in masa fiind stimulata de schimbarile politice si sociale din tarile zonei si cresterea rolului gruparilor de tip mafiot in spatiul post-sovietic. Pe acest fond si in perspectiva obtinerii unor profituri financiare considerabile, unele organizatii criminale si-au multiplicat actiunile de procurare si comercializare de armament conventional, dar si de tehnologii, componente si materiale necesare fabricarii armelor de distrugere in masa. O situatie extrem de volatila se intalneste in Transnistria (Republica Moldova), provincia devenind o piata atractiva pentru gruparile teroriste si ale crimei organizate, care pot achizitiona arme de orice tip, inclusiv rachete sau incarcaturi radiologice. De asemenea, regiunea transnistreana se afla in vizorul gruparilor fundamentalist islamice Hezbollah, Fratii Musulmani si Mujahedeen-e-Khalq, care urmaresc identificarea unor posibile locuri de instruire, procurare de armament si implicarea unor firme locale in transportul militantilor islamisti spre zonele fierbinti din Orientul Mijlociu sau Caucazul de Nord. Comunitatea de informatii din Romania, in primul rand Serviciul de Informatii Externe, considera ca monitorizarea atenta a factorilor ce pot perturba climatul de securitate din regiunea Marii Negre Extinse constituie conditia obligatorie in elaborarea unor strategii coerente de combatere a amenintarilor asimetrice, pornind de la caracterul transfrontalier al majoritatii vectorilor de propagare a riscurilor.