"Acad. Liviu Constantinescu a fost un savant in adevaratul sens al cuvantului, un om care a imbinat priceperea si rigurozitatea stiintifica si a lasat, fara indoiala, repere importante in cunoasterea structurilor adanci ale teritoriului romanesc. A fost, in acelasi timp un educator, remarcabil profesor si un excelent diriguitor de activitate stiintifica", asa l-a caracterizat acad. Mircea Sandulescu, care a succedat acad. Liviu Constantinescu la presedintia Sectiei de Stiinte Geonomice. A facut-o in cadrul unei sesiuni stiintifice consacrate implinirii a 90 de ani de la nasterea distinsului om de stiinta, un model de performanta stiintifica si demnitate intelectuala. Absolvent al Facultatii de Stiinte din Bucuresti, acad. Liviu Constantinescu si-a luat doctoratul, in 1941, cu teza "Potentiale disruptive in vapori de hidrocarburi" si s-a specializat in geomagnetism la Posdam (1944) si Praga (1946). A urmat treptele ierarhiei universitare, ajungand profesor la Institutul de Petrol, Gaze si Geologie, unde a fost si prorector intre 1969-1971, si la Universitatea Bucuresti. Paralel, a desfasurat o bogata activitate stiintifica, fiind directorul fondator al Observatorului Geofizic Surlari, cercetator si sef al Sectiei de Geofizica la Institutul de Fizica al Academiei Romane, cercetator si sef al Sectiei de Geofizica aplicata la Institutul de Geologie, Geofizica si Geografie al Academiei Romane, sef al Sectiei de Geofizica Aplicata si al Sectiei de Seismologie, director adjunct al Centrului de Cercetari Geofizice. A adus contributii de mare valoare in gravimetrie si prospectiuni gravimetrice, radiometrie si fizica globului, asupra cadrului conceptual modern al tratamentului datelor de observatie ale campurilor geofizice, distributiei si variatiilor in timp ale campurilor geofizice potentiale. De o valoare deosebita sunt si contributiile in domeniul seismologiei si seismotectonicii (mecanismul focal de producere a cutremurelor de pamant, harta seismologica a teritoriului romanesc). Rezultatele acestor cercetari sunt cuprinse in peste 100 de carti, studii, articole aparute in tara si peste hotare. in semn de pretuire a calitatilor sale stiintifice si morale a fost ales membru al unor prestigioase institutii stiintifice nationale si internationale stiintifice. A fost ales membru corespondent al Academiei Romane in anul 1963 si titular in 1990, iar intre anii 1990-94 a fost presedintele Sectiei de Stiinte Geonomice. In 1992 a sustinut discursul de receptie cu tema "Sinergismul in cercetarile geonomice". Am sintetizat, cat a fost cu putinta, activitatea stiintifica a acad. Liviu Constantinescu pentru a putea infatisa verticalitatea sa intelectuala si morala, la care s-au referit pe larg toti cei care au sustinut comunicari. si asta pentru ca acei ani au fost, mare parte din ei, cei ai dictaturii comuniste, cand hotarator in aprecierea unui specialist era faimosul "dosar". Ei bine, trebuie sa spunem ca acad. Liviu Constantinescu nu doar ca nu a fost membru de partid, dar atat cat i-a stat in puteri, a ajutat pe cei care erau trecuti, sub diferite forme, pe cine stie ce "liste negre". Dr. Marius Visarion, membru corespondent al Academiei Romane, a evocat, printre altele, momente din viata sa de student si felul in care acad. Liviu Constantinescu a demonstrat nevinovatia lui Horia Hulubei, "invinuit", intr-o ancheta de partid, ca ...ar fi uitat un muc de tigara "stins" in camera unde era microscopul electronic... Amintindu-si de anii studentiei, prof. univ. Paul Georgescu a subliniat: ca "Profesorul se remarca nu numai prin vastitatea cunostintelor si usurinta conversatiei in engleza, franceza, germana, italiana (marturisea cum, in tinerete, a tradus in italiana romanul "Padurea spanzuratilor" a lui L. Rebreanu) si chiar rusa, dar si prin dorinta sincera de a transmite celor interesati rezultatele noilor cercetari geofizice aparute in diverse publicati... Exemplu de o ponderata exigenta, proverbiala punctualitate, profesionalism de exceptie si evidenta vocatie pentru activitatea didactica, Profesorul a fost pentru noi toti un ideal la care n-am ajuns si, probabil, nici nu vom ajunge vreodata." Anume am lasat la sfarsit povestea Observatorului Geomagnetic National de la Surlari, adevarata "izbanda" stiintifica, despre care au vorbit toti cei care i-au fost studenti si colaboratori. Tanarul fizician si asistent al acad. Eugen Badarau, acad. Liviu Constantinescu, relata dr. Dorel Zugravescu, membru corespondent al Academiei Romane, a acceptat, la cererea acad. Sabba Stefanescu, sa renunte la cariera universitara si sa se dedice cercetarii. Si un fapt inedit: in colaborare a Bisericii Ortodoxe, cu Vladica Gherasim de la Manastirea Caldarusani, a infiintat Observatorul Geodinamic de la Caldarusani. Adevarata Odisee a construirii Observatorului Geomagnetic de la Surlari a fost pe larg infatisata de dr. ing. Alexandru Soare, actualul director al Observatorului, care de acum inainte va purta numele Acad. Liviu Constantinescu, pentru a face mai solida "perpetuarea memoriei fondatorului sau." In 1998, Observatorul a fost integrat in reteaua internationala, ca "observator magnetic planetar". Sa mai adaugam ca datorita renumelui sau international de geofizician complex, acad. Liviu Constantinescu a fost solicitat sa scrie definitia conceptului "Pamant" pentru editia actualizata a Marii Enciclopedii Italiene, misiune pe care a implinit-o stralucit. Implinirea acestor ultime realizari avea sa vina dupa ce distinsul Savant, Profesor si Om se stinsese din viata. A ramas insa in istoria stiintei si nu mai putin in memoria celor care au avut privilegiu de a-i fi studenti si colaboratori, azi personalitati de prestigiu si formatorii noilor generatii de specialisti.