In timp ce rusii marcheaza astazi cinci ani de la invazia lor in republica separatista Cecenia, o solutie pasnica la acest conflict nu pare apropiata. In timp ce optiunile militare sunt din ce in ce mai sangeroase, si in timp ce un val de atacuri teroriste trec de granitele Ceceniei spre restul Caucazului de Nord si de-a lungul Rusiei, expertii apreciaza ca exista putine alternative la varianta negocierilor. Unii argumenteaza ca intalniri secrete si neoficiale care au avut loc in Europa in 2001 si in 2002 au creat baza pentru o pace care poate fi dezvoltata astazi. Altii sustin ca situatia acestui conflict - violenta profunda, coruptia fortelor federale care intra in razboi si grupul din ce in ce mai mare de islamisti - ar face imposibila o intelegere de pace. "In cele din urma va fi nevoie sa fie luata o decizie la cel mai inalt nivel", a declarat Frederick Starr, seful Institutului Caucaz - Asia Centrala la Johns Hopkins University, cel care a mediat acele intalniri secrete in Elvetia si Lichteinstein. "Acordurile decise acolo nu implica o pierdere de imagine pentru nimeni. Presedintele Putin ar putea iesi la negocieri si ar putea parea un pacifist. Ar putea face asta chiar maine". Domnul Putin a declarat ca nu va negocia cu "ucigasii de copii", si recent in aceasta luna a comparat solicitarile de la Washington privind inceperea de negocieri cu liderii ceceni cu o invitare a lui Osama Ben Laden la Casa Alba. Putin, de asemenea, i-a pus in aceeasi oala pe liderii ceceni moderati si pe "razboinicii" ceceni, oferind o recompensa de 10 milioane de dolari atat pe Aslan Mashadov, presedintele ales al Ceceniei in 1997 cat si pe Samil Basaev, care a revendicat atacul de la Beslan. Aceasta recompensa este "absolut contraproductiva, de parca Putin isi inchide sistematic caile de iesire pentru el insusi, ca sa nu mai aiba cu cine negocia, cu exceptia sefului Guvernului marioneta" (sprijinit de Moscova), a declarat Starr. Aslan Mashadov, care a cerut in repetate randuri deschiderea de negocieri, a luat distanta fata de Basaev, declarand ca il va urmari in justitie pe liderul militar cecen. "Daca exista o sansa acum, Putin ar trebui sa accepte ca Mashadov este mai moderat si este singurul cu care trebuie sa se negocieze. Dar ei au exclus complet aceasta idee", crede Alexei Malasenko, expert in problemele Caucazului la Moscow Carnegie Center. Malasenko se asteapta la o "stagnare" in politica Kremlinului, desi 13 octombrie ar putea fi un punct de schimbare. Aceasta data marcheaza cea de-a 40-a zi dupa asaltul de la Beslan, atunci cand se termina doliul oficial, si ar putea aparea incitari la razbunare din partea crestinilor nord-osetini, primele victime ale atacului din Beslan, impotriva musulmanilor ingusi. "Radacinile conflictului sunt locale", crede Malasenko. "Dar militantii regionali se identifica din ce in ce mai mult cu jihadul, si sunt din ce in ce mai orgoliosi. Ei nu sunt minoritati nesemnificative in Rusia; ei sunt piesele care alcatuiesc un mare razboi." Aceste dezbinari pot complica orice noi negocieri. "Moscova nu considera ca este numai problema Ceceniei, ci ca pe o problema a intregului Caucaz de Nord islamic", considera Serghei Markov, analist cu legaturi apropiate in Kremlin. "De fapt separatistii ceceni joaca un rol foarte mic in acest conflict. Conflictul major este cu radicalii islamisti" Frederick Starr nu are aceleasi opinii, care zice ca "nu a vazut nici o urma de fanatism nicaieri" in urma intalnirilor pe care le-au avut in 2001 si in 2002 inalti oficiali rusi cu vicepremierul cecen al lui Mashadov, Ahmed Zakaev. Planul oferea Ceceniei un inalt grad de autonomie, iar in schimb separatistii trebuia sa renunte la lupta de secesiune. Pentru un timp, rezultatele au parut promitatoare. Apoi analistii rusi au spus ca aceste intalniri neoficiale au fost depasite de evenimente. O intalnire publica spre sfarsitul lui 2001 a convins Kremlinul ca nu se putea avea incredere in "moderatul" cecen Mashadov. Ceva mai tarziu Moscova a spus ca Mashadov a fost implicat in luarea de ostatici de la Dubrovka din octombrie 2002. "Astazi exista o nevoie crescanda de a cauta solutii politice, de a negocia cu elementele moderate din miscarea de rezistenta si de a izola elementele extremiste", crede fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov. "Daca modalitatea pe care am aplicat-o pana acum pentru a rezolva situatia - lupte, bombardamente, ucideri - nu functioneaza, atunci trebuie sa intelegem ca ceva e gresit si sa gasim o alta cale. Cealalta cale, dupa cum demonstreaza istoria omenirii, este procesul de negocieri", completeaza Umar Djabrailov, reprezentantul Ceceniei in Consiliul Federatiei Ruse. "Nu cred ca e rusinos sa vorbesti cu oricine pentru a salva fie macar o viata. Trebuie sa facem orice pentru a opri razboiul care se intinde in toata tara. Insa prin aceasta abordare nerezonabila (refuzarea negocierilor, n.trad.) autoritatile ruse inrautatesc situatia. O transforma intr-o problema fara sfarsit", incheie Umar Djabrailov. Articol aparut astazi in publicatia americana The Christian Science Monitor Scott Peterson