Spre sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, cand Aliatii si fortele de rezistenta franceze goneau fortele hitleriste demoralizate, trei ofiteri de marca germani au dezertat. Informatiile pe care acestia le-au dat Serviciilor Secrete Britanice erau atat de delicate, incat in 1945 au fost incuiate intr-un seif care urma a fi deschis abia in anul 2021, relateaza BBC online. Acum, cu 17 ani inainte de termen, un program de Documentare al BBC a primit un acces special la aceste dosare ultrasecrete. Aceste documente dezvaluie cum mii de soldati indieni, care s-au inrolat in armata britanica pentru a lupta impotriva fascismului, si-au schimbat juramantul pe care il depusesera regelui Marii Britanii George al VI-lea in favoarea lui Adolf Hitler. Dosarele vorbesc despre loialitate, disperare si despre tradarea care a amenintat la un moment dat domnia Marii Britanii in India. Legiunea de eliberare a Indiei Relatarile pe care le-au facut ofiterii germani in cadrul interogatoriilor incep cu Berlin, aprilie 1941. A fost data cand liderul revolutionar indian Subhas Chandra Bose a ajuns in capitala Germaniei. Bose, care fusese arestat de 11 ori de catre britanici in India, a fugit din tara avand o misiune clara in minte. El dorea sa-l caute pe Hitler si sa-i ceara ajutorul in ceea ce dorea sa se realizeze, adica izgonirea britanicilor din India. Sase luni mai tarziu, cu ajutorul Ministerului de Externe german, Bose a constituit "Centrul de eliberare al Indiei", de unde publica manifeste, scria discursuri si realiza emisiuni radio care sa-i sprijine cauza. La sfarsitul anului 1941, regimul lui Hitler a recunoscut oficial provizoriul sau "Centru de eliberarea Indiei" in exil si chiar a fost de acord sa-l ajute pe Chandra Bose sa constituie o armata pentru a lupta pentru cauza sa. Armata respectiva a fost intitulata "Legiunea de eliberare a Indiei". Bose a sperat ca va strange in jur de o suta de mii de barbati, care, atunci cand urmau sa fie inarmati si sprijiniti de germani, puteau invada India britanicilor. El a decis sa-si recruteze soldatii din taberele de prizonieri de razboi din Germania, care, la acea vreme, gazduiau zeci de mii de soldati indieni capturati de Rommel pe frontul din Africa de Nord. Juramant de credinta fata de Hitler In final, in august 1942, armata lui Bose era gata. In cadrul unor ceremonii fastuoase numerosi indieni din taberele de prizonieri de razboi au depus juramantul de credinta lui Adolf Hitler. In dosare a fost consemnat chiar si textul acestuia: "Jur pe Dumnezeu ca il voi asculta pe liderul statului german, Adolf Hitler, care este comandantul fortelor armate germane care vor lupta pentru India al carui lider este Subhas Chandra Bose!". Unul dintre fostii recruti al lui Bose, locotenentul Barwant Singh, isi aminteste despre sosirea revolutionarului indian in tabara de prizonieri: "Ne-a fost prezentat ca fiind un lider din tara noastra care dorea sa ne vorbeasca. El ne-a zis ca are nevoie de 500 de voluntari care urmau sa fie antrenati in Germania dupa care urmau sa fie parasutati in India. Toti am ridicat mainile. Erau mii de voluntari", a povestit el. Peste 3000 de prizonieri de razboi indieni s-au inrolat pentru Legiunea de eliberare a Indiei. Insa, in loc sa fie incantat, Bose era foarte ingrijorat. Admirator al Rusiei, el a fost devastat cand tancurile lui Hitler au trecut granita sovietica. Lucrurile s-au inrautatit si mai rau dupa Stalingrad, cand a devenit clar ca armata in retragere a Germaniei nu mai era in masura sa-i ofere lui Bose ajutorul promis in lupta pentru eliberarea Indiei de sub coroana britanica. Bose si-a abandonat legionarii Cand revolutionarul indian s-a intalnit cu Hitler, in mai 1942, suspiciunile sale au fost confirmate. Bose a ajuns sa creada ca liderul nazist era mai interesat sa-i utilizeze oamenii pentru a obtine mai de graba victorii propagandistice decat victorii militare. Astfel, in februarie 1943, liderul indian si-a abandonat legionarii si a fugit in secret cu un submarin in Japonia. Acolo, cu ajutorul japonezilor, el a strans 60.000 de oameni cu care sa marsaluiasca spre India. Oamenii pe care ii recrutase Bose ramasesera in Germania, fara lider si foarte demoralizati. Dupa anihilarea nemultumitilor si chiar a unei rascoale, Comandamentul Suprem al Germaniei i-a trimis pe soldatii indieni in Olanda si in sud-vestul Frantei, unde li s-a spus ca trebuie sa contribuie la fortificarea coastei si sa astepte sosirea aliatilor. Atrocitatile indienilor In zilele care au urmat Debarcarii din Normandia (6 iunie 1944 - n.r.), Legiunea pentru eliberarea Indiei, care fusese recrutata de fortele Waffen SS ale lui Himmler, s-a aflat intr-o retragere precipitata prin Franta, alaturi de alte numeroase unitati germane. In acele momente legionarii lui Bose au capatat o reputatie dezgustatoare printre populatia civila din cauza salbaticiei cu care actionau. Fostul luptator al Rezistentei franceze, Henri Gendreaux, isi aminteste de trecerea legionarilor indieni prin orasul sau natal Ruffec: "Imi aduc aminte de niste cazuri de viol. O femeie si fiicele sale au fost violate. In alt caz chiar au impuscat o fetita de doar doi anisori". In final, in loc sa goneasca britanicii din India, Legiunea de eliberare a Indiei a fost ea insasi gonita din Franta si apoi din Germania. Soldatul german Rudolf Hartog era pe atunci translatorul lor. Acum are 80 de ani. "In ultima zi cand eram impreuna a aparut un tanc blindat. Am crezut ca s-a sfarsit totul, ca voi muri, insa venisera doar sa-i ia pe indieni. Ne-am imbratisat si am plans. Acolo s-a sfarsit totul", povesteste Hartog. Bose n-a apucat ziua independentei Un an mai tarziu, legionarii indieni au fost trimisi inapoi in India, unde toti au fost eliberati dupa ce au petrecut o scurta perioada in inchisoare. Atunci cand britanicii au declansat in orasul Delhi un proces impotriva a trei conducatori ai acestei armate, soldatii fostei Legiuni s-au rasculat si au organizat proteste pe strazi. Independenta de sub Coroana britanica a venit la scurt timp dupa aceea. Din nefericire pentru Subhas Chandra Bose, el nu a apucat sa vada ziua pentru care a luptat atat de mult timp. Am murit in 1945. De atunci, nu s-a mai auzit nimic despre locotenentul Barwant Singh si camarazii sai legionari. La sfarsitul razboiului, BBC a avut interdictie sa difuzeze aceasta remarcabila saga, iar aceste istorii au fost inchise in arhive, pana acum. Insa locotenentul Singh nu a putut uita niciodata aceste zile dramatice. "Vad si acum in fata ochilor cum suntem inchisi cu totii, cum cantam si cum vorbim despre ce se va intampla cu noi", povesteste fostul legionar.

Monica BICA