De teama ca cercetarile sa nu duca la urma banilor Securitatii si a conturilor secrete ale lui Ceausescu, fostii securisti din Consiliul Suprem de Aparare a Tarii au ferecat usa arhivei fostei intreprinderi de comert exterior a Securitatii ICE Dunarea, taman cand reporterii ZIUA au incercat, anul trecut, sa afle amanunte despre anchetele anterioare pe aceasta tema. Conturile secrete ale dictatorului - denumite si "Averea Diavolului" - au existat, iar ZIUA detine proba zdrobitoare a acestei afirmatii. In numerele viitoare vom publica, de altfel, documente oficiale care vor demonstra tuturor celor care se mai indoiesc ca Ceausescu a avut bani grei nu numai in Romania, dar si in bancile elvetiene. Acesti bani au fost furati insa de securistii care au avut acces la conturi, imediat dupa caderea regimului comunist sau chiar in acele zile. Parchetul confirma monopolul afacerilor CRESCENT - Dunarea Anul trecut, ZIUA a incercat sa afle de la CSAT ce s-a intamplat cu o ancheta inceputa de Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie in anul 2000, pe tema "Averii Diavolului", a legaturilor dintre CRESCENT, Dan Voiculescu si cateva firme ale fostei Securitati, in frunte cu ICE Dunarea. Reamintim cititorilor ca ICE Dunarea - firma infiintata in 1982 prin Decretul nr. 382/1982 al Consiliului de Stat si cateva ordine ale ministrului de Interne si ale sefului Departamentului Securitatii Statului - a exportat cele mai mari cantitati de materii prime din tara, intrecand ca volum de marfuri si incasari pana si celebra ICE Carpati (care era firma gospodariei PCR). Tot ce era mai bun in Romania se exporta prin ICE Dunarea. In cadrul cercetarilor intreprinse, Parchetul General a emis in dosarul nr. 2026/2000 al Sectiei de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate, pe vremea cand era sef Ovidiu Budusan, urmatoarea concluzie: "Societatea comerciala CRESCENT Commercial & Maritime Cyprus LTD a fost pentru ICE Dunarea principalul beneficiar al exporturilor vizand diferite produse". Iata deci, o proba oficiala, care atesta ca preferatul ICE Dunarea nu era altcineva decat firma CRESCENT, condusa in anii '80 de directorul general Dan Voiculescu, actualul presedinte al Partidului Umanist Roman, cel care neaga astazi cu o vehementa rar intalnita faptul ca ar fi colaborat cu Securitatea. Voiculescu, omul de incredere al Securitatii Dan Voiculescu a fost numit la sefia CRESCENT de catre Oficiul ARGUS, condus de colonelul de securitate Dragos Diaconescu, dupa ce, in prealabil, reprezentanta CRESCENT din Bucuresti a primit avizul favorabil al Securitatii. Intr-o carte a sa, "Adevarul despre CRESCENT", Dan Voiculescu, in incercarea sa disperata de a se disculpa de acuzatiile de colaborare cu Securitatea, pretinde ca a infiintat reprezentanta CRESCENT de la Bucuresti, ducandu-se la autoritati cu actele necesare, ca orice cetatean obisnuit dornic sa faca o afacere oarecare, si care au fost in cele din urma aprobate de o anume Ardare, secretar de stat la Ministerul Comertului Exterior si de catre securistul ministerului. Bineinteles, el neavand nimic de-a face cu Securitatea! Revenind la ancheta Parchetului General, din 2000, atunci s-a dorit pentru prima data sa se desluseasca misterul disparitiei banilor Securitatii. Pentru asta era nevoie de declasificarea arhivei ICE Dunarea, aflata in custodia SIE. Seful Sectiei Anticoruptie a Parchetului General de la acea data, procurorul Ovidiu Budusan, a deschis un dosar, incepand primele cercetari. Adica atat cat i s-a permis accesul la documente. In noiembrie 2000, PSD a revenit la guvernare. Incomodul procuror Budusan a fost inlaturat din Parchet prin uneltele Puterii si, imediat, au inceput manevrele de culise pentru "resecretizarea" arhivei. Aceasta resecretizare a fost reusita printr-un artificiu legislativ profund abuziv, comis chiar la nivelul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, cu concursul interesat al unor securisti si spioni ai Romaniei, aflati in conducerea Serviciului de Informatii Externe. Aceste personaje au lucrat, deloc intamplator, atat la ICE Dunarea, cat si la firmele lui Dan Voiculescu. Manevra - ale carei amanunte le veti afla in continuare - a demonstrat ca CSAT, dar si Administratia Prezidentiala sunt la cheremul serviciilor secrete, care fac legea in Romania dupa bunul lor plac, in lipsa unor controale serioase ale Parlamentului, care sa le corijeze atunci cand "deraiaza". Plesita sustine ca ICE Dunarea s-a transformat in CRESCENT In decembrie 1989, in zilele cand gloantele suierau pe strazi, sediul central al ICE Dunarea din str. Varsoviei a fost parasit intr-o graba frenetica de ofiterii conspirati ai Securitatii, dupa ce in subsolurile cladirii s-au ars cantitati imense de documente, legitimatii, pasapoarte false, carnete de partid si decoratii, pentru a se ascunde urmele marilor afaceri cu armament, minereuri, aur, diamante si alte produse, dar si listele cu ofiterii-spioni, care activau in lume sub acoperiri onorabile de oameni de afaceri. Partea cea mai mare a arhivelor a fost incarcata in camioane ale MApN si dusa la o alta adresa din centrul Bucurestiului, pe str. Dianei. La 250 kilometri departare, vapoarele cu diverse incarcaturi ale ICE Dunarea, care veneau sau plecau din Portul Constanta, in baza contractelor comerciale aflate in derulare, au fost ulterior preluate de personaje necunoscute, care au incercat sa puna mana pe averile de milioane de dolari aflate in cala. Disparitia ICE Dunarea, desfiintata declarativ printr-un ordin ministerial, a ramas invaluita in mister, iar guvernele care s-au succedat, duse de nas ori chiar santajate de serviciile secrete, au facut totul ca sa musamalizeze disparitia marilor afaceri ale Securitatii. Asa s-a procedat si cu firma de detectivi canadieni "Peat Marwich Thorne", careia i s-au platit sute de mii de dolari sa gaseasca "Averea Diavolului" si care a propus arestarea lui Dan Voiculescu atunci cand "urmele" au dus catre CRESCENT. Guvernul a refuzat sa mai plateasca onorariul pentru canadieni si i-a trimis acasa, musamalizand verificarile intreprinse de trei comisii de ancheta, infiintate de ochii presei si ai cetatenilor. Unii, care stiau destule, au inceput insa sa vorbeasca. In cartea intitulata "Ochii si urechile poporului", aparuta dupa decembrie 1990, fostul sef al Serviciului de Informatii Externe (fosta DIE, care coordona ICE Dunarea), generalul Nicolae Plesita a marturisit despre ICE Dunarea: "Militaru (n.n.- fostul ministru al Apararii din 1990) i-a chemat pe cei din fosta conducere a intreprinderii si s-a convins ca situatia era mult mai serioasa. A pus piciorul in prag si a oprit demolarea cand a vazut cat de folositoare era firma pentru tara. Generalul Rotaru era colonel atunci si i-a prezentat situatia cu tot curajul, iar Militaru a prezentat totul la Guvern. I-au schimbat denumirea in CRESCENT si Dunarea si-a continuat activitatea (...) n-a fost nici o privatizare, a fost doar o schimbare de denumire. Atat. Era sub umbrela Armatei si nu s-au putut atinge. Guvernul Vacaroiu l-a pus director pe Dan Voiculescu, care a privatizat-o prin metoda MEBO". Colonelul Rotaru, "salvatorul" ICE Dunarea Socanta marturisire a fostului sef al SIE, Nicolae Plesita, a fost ignorata pana acum de autoritati. Aceasta declaratie, a unei persoane mai mult decat avizate, spune nici mai mult nici mai putin ca Dan Voiculescu si CRESCENT au inghitit ICE Dunarea, punand mana pe ea. Ciudat joc de culise. Afirmatiile lui Nicolae Plesita se potrivesc insa la fix cu constatarile investigatiilor noastre, care au scos la lumina un personaj cheie in toata afacerea: colonelul Constantin Rotaru (fost director adjunct la ICE Dunarea), om de casa al lui Dan Voiculescu, cu care se cunostea inca din anii '80, cand Dan Voiculescu, "rasfatatul" firmelor de comert exterior ale Securitatii, venea cu Mercedes-ul lui de culoare oliv inchis, cu numar de notorietate strain - 12 B, la sediul ICE Dunarea din strada Varsoviei. Evident, vizitele erau intoarse la sediul CRESCENT din str. Sevastopol, cu tot protocolul posibil (kent, whisky, coniac etc). In aceste "tovarasii" era angrenat si fostul director general al ICE Dunarea, generalul Epifanie Amohnoaie, dar si capitanul Mihai Lazar, economist la ICE Dunarea in anii '80 si care se plimba cu un Oltcit tot cu numar cu 12 B, pus la dispozitie de CRESCENT - Voiculescu. Revenind la colonelul Rotaru, conform spuselor lui Plesita, acesta s-a luptat pentru salvarea ICE Dunarea, care a fost "inghitita" in secret de CRESCENT. Dupa 1990, colonelul DIE Constantin Rotaru a devenit oficial colonel SIE, ocupandu-se de contraspionaj (specialitatea lui de pe vremea lui Ceausescu, cand, asa cum a recunoscut public Dan Voiculescu: "spiona pentru Romania"). In 1994, Constantin Rotaru a simulat o pensionare si a plecat din SIE. Dan Voiculescu a sustinut ca l-ar fi dat afara. Totusi, in pofida cercetarilor noastre asidue, nu am reusit sa descoperim vreun Monitor oficial care sa ateste, conform cerintelor legii, trecerea lui Rotaru in rezerva, semn clar ca acesta nu fusese dezactivat. Si unde credeti ca a sters-o Rotaru? Exact la firma INTACT a lui Dan Voiculescu, pe post barosan de director general. In aceasta functie, Constantin Rotaru a stat din 1994 pana in 1998, cand, brusc - probabil chemat la ordin - a revenit in SIE, a primit gradul de general, functia de sef al contraspionajului romanesc, fiind la scurt timp numit ca adjunct al directorului general al SIE, functie cu rang de secretar de stat, pe care o detine si in prezent. Despre "pendularea" generalului Rotaru de la DIE la SIE, de la SIE la CRESCENT si inapoi la SIE se poate construi o ipoteza conform careia omul ar fi avut misiunea de a dirija banii fostei ICE Dunarea, administrati si azi de SIE. Poate ne explica domnul general, intr-o buna zi, ce e cu "vanzoleala" dezvaluita de noi, ce misiuni extrem de importante a avut, pentru ca se tace prea "clasificat" pe acest subiect. Generalul Rotaru traieste de altfel pe picior mare, cu Jeep si fonduri nelimitate la dispozitie. O soarta asemanatoare a avut-o si fostul capitan Mihai Lazar, care dupa 1990 a fost "recuperat" de Dan Voiculescu si pus actionar si administrator in zecile de firme ale imperiului GRIVCO. CDR a declasificat arhiva ICE Dunarea Revenim la anul 2000. Procurorul Ovidiu Budusan, cu care am discutat despre ancheta demarata, ne-a declarat ca incepusera deja primele demersuri, urmand ca arhiva ICE Dunarea sa fie declasificata si sa se inceapa punctajul cu conturile existente la SIE si transferurile bancare efectuate din strainatate. In fond, este vorba aici de banii furati ai statului. Mai mult, o ancheta dusa pana la capat ar fi trebuit sa evidentieze unde a ajuns valuta care reprezenta "amanarea la plata" facuta de ICE Dunarea unor firme din strainatate, datorii despre care nu se mai stie daca si cui au fost platite dupa desfiintarea acestei institutii. Erau vizate si conturile Securitatii de la fosta BRCE (Bancorex), pe unde treceau, in conturi tranzitorii, toate comisioanele Securitatii. Investigand pe marginea acestor aspecte, am aflat ca primul pas fusese facut. Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a dat, in 17.08.2000, Hotararea nr. 071, prin care s-a declasificat arhiva fostei ICE Dunarea, tocmai pentru ca procurorii sa aiba acces la documente. Securistii din SIE (detinator al arhivei) au tergiversat la greu accesul, pana cand au venit alegerile, iar Puterea PSD-ista l-a matrasit pe Ovidiu Budusan din functie. Dosarul a fost tras imediat pe linie moarta de noul procuror general numit de Ion Iliescu. ZIUA a provocat nebunia resecretizarii In data de 15.01.2003, reporterii ZIUA au facut demersuri scrise la CSAT, pentru a afla continutul Hotararii 071/17.08.2000 privind declasificarea arhivei ICE Dunarea, invocand Legea accesului la informatii si interesul legitim al publicului fata de disparitia "Averii Diavolului". Iata ce ni s-a raspuns, dupa o zi: "In ceea ce priveste hotararile care au caracter de secret de stat, acestea se comunica cu respectarea dispozitiilor legale privind protectia informatiilor clasificate. Documentul solicitat are caracter de secret de stat, drept urmare nu este de interes public. In consecinta, acesta cade sub incidenta Legii nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, nefacand obiectul actului normativ invocat in solicitarea dumneavoastra (Legea nr. 544 privind liberul acces la informatiile de interes public)". Semnat: consilier de stat si secretar al CSAT, gen. maior dr. Viorel Barloiu. Raspunsul CSAT era doar o maniera abuziva de a refuza accesul presei la o arhiva desecretizata, deci accesibila celor interesati, iar la vremea respectiva, ZIUA a argumentat, juridic de ce nu stateau in picioare pretextele CSAT-ului. Din argumentele invocate de ZIUA, amintim doar pe cel dat de Legea nr. 182/ 2002, privind protectia informatiilor clasificate care, la art. 24, alin.5, stipuleaza: "Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informatiilor, datelor sau documentelor in scopul ascunderii incalcarilor legii, erorilor administrative, limitarii accesului la informatiile de interes public, restrangerii ilegale a exercitiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezarii altor interese legitime". Or, este inadmisibil ca arhiva ICE Dunarea, o intreprindere a fostei Securitati (suspectata ca a furat banii publici in urma cu 14 ani) sa fie secretizata dupa cum are chef CSAT-ul (functie de succesiunile la putere ale partidelor), dupa ce tot CSAT-ul a declasificat aceeasi arhiva in 2000, tocmai pentru ca presa aratase in prea multe randuri indicii ale unor deturnari de fonduri din conturile ICE Dunarea de la BRCE. CSAT pacalit de SIE sa resecretizeze arhiva Dupa tot scandalul facut de ZIUA, la inceputul anului trecut, pe tema arhivei, prins in public de reporterii nostri, presedintele tarii si al CSAT Ion Iliescu a promis ca va pune in discutie de urgenta problema accesului la arhivele ICE Dunarea. Si chiar a avut loc o sedinta a CSAT, in data de 10.02.2003, pe aceasta tema, despre care functionarii Administratiei Prezidentiale refuzau cu incapatanare sa ne ofere detalii. Dupa zeci de telefoane la biroul de presa al Administratiei Prezidentiale si convorbiri cu purtatoarea de cuvant Corina Cretu, in care am ajuns sa avertizam ca vom da in judecata Presedintia pentru refuzul de a ne oferi o informatie publica, ni s-a raspuns ca CSAT, la data de 10.02.2003, rediscutand problema arhivei ICE Dunarea, a luat, brusc, decizia resecretizarii ei. La propunerea cui s-a luat decizia? A Serviciului de Informatii Externe, care a prezentat un raport cu "ratiunile de stat" pentru care, vezi Doamne, lumea nu trebuie sa afle adevarul. Adica sa nu se afle unde-s banii si lucruri de genul celui ca generalul Constantin Rotaru, secretar de stat la SIE, e bagat pana la gat in scandalul ICE Dunarea, unde a fost director ani de zile. Mai mult, reporterii nostri l-au intrebat pe Ion Iliescu, cand a fost invitat la Institutul National al Magistraturii, din ce cauza se ingroapa acest subiect, iar Iliescu a declarat: "S-a discutat in CSAT. Vom vedea...S-a stabilit sa se formeze o comisie SIE care sa faca verificari". Deci, in acest caz, ancheta a fost repartizata tocmai persoanelor care nu erau straine de evaporarea banilor din CRESCENT. O asemenea "isprava" daca se intampla in Statele Unite sau vreo tara occidentala, cu siguranta ar fi starnit un mare taifun. In Romania insa, unde controlul Parlamentului asupra serviciilor secrete este doar decorativ, nimeni nu vrea sa se afle unde s-au dus banii Securitatii. De ce SIE nu doreste ridicarea valului? Poate ca este posibila teoria generalului Plesita, conform careia CRESCENT a aspirat banii Securitatii, pe urma i-a "privatizat", iar "stagiul" lui Rotaru, de patru ani la INTACT (firma a Imperiului GRIVCO) nu a fost decat o misiune acoperita pentru ca afacerile fostei Securitati sa fie mai temeinic controlate de SIE. Iar CSAT, care pare sa aiba alte interese decat cele publice guverneaza aceasta institutie. Si mai inseamna ca nu s-a inteles niciodata faptul ca pe nimeni nu intereseaza numele securistilor din fosta DIE sau numele lor de cod, ci cati bani au existat, unde s-au dus, cand anume si cine i-a furat. Nu intamplator toti fostii mari securisti au devenit mari afaceristi ai Romaniei. Iar la acest capitol, Dan Voiculescu nu a raspuns inca unor intrebari puse frecvent: de unde a scos in anii post-decembristi zecile de milioane de dolari cu care a infiintat firmele Imperiului GRIVCO, de vreme ce, conform salariului din cartea de munca, nu avea mai mult decat 6000 de lei pe luna si provenea dintr-o familie saraca (tatal instalator si mama casnica)? Daca interesele de musamalizare a adevarului sunt prea mari, daca "hora" in care au fost tocati banii Securitatii e prea larga, atunci CSAT trebuie sa-si recunoasca complicitatea sau neputinta.

Razvan SAVALIUC Adina ANGHELESCU