Leon 

In ultimii ani, piata cardurilor a luat o mare amploare, bancile comerciale manifestand un interes deosebit pentru dezvoltarea acesteia. In prezent, 4,7 milioane de romani sunt detinatori de carduri. Cresterea aproape exploziva a acestui segment bancar ar putea conduce la ideea ca stabilitatea economica a determinat romanii sa se orienteze catre mijloace de plata moderne. Ce avantaje avem daca detinem un card? Principalul avantaj este ca nu ne mai facem griji pentru banii din buzunar si este mult mai comod sa platesti un bun sau serviciu cu un card. Pe de alta parte, societatile pot efectua plata salariilor sau alte drepturi fara sa mai manipuleze sume in numerar, reducand cheltuielile cu personalul si comisioanele bancare. Ca si in cazul angajatilor, dispare grija de a transporta sume importante in numerar. Cel mai mare castig de pe urma cardurilor il au bancile, care atrag sume importante pentru care bonifica dobanzi mici si incaseaza comisioane pentru operatiunile efectuate pe carduri. Un alt castigator este statul care poate sa controleze fluxurile financiare din banci sub aspectul fiscal si al spalarii banilor. In aparenta, toata lumea este multumita de una din cele mai moderne modalitati de plata din economie. Lucrurile nu sunt insa tocmai roz pentru ca piata cardurilor din Romania este o piata constituita si dezvoltata artificial, in principal prin eforturile sistemului bancar, si nu o consecinta a cerintelor de schimb ale economiei nationale. Milioane de romani s-au trezit cu carduri in buzunare si nu au ce sa faca cu ele, cu exceptia zilelor de salarii cand se aduna la rand la ATM-uri sa-si ridice lefurile. Aproximativ 90% din carduri sunt folosite numai pentru operatiuni de retragere de numerar si nu pentru efectuarea platilor. Principalul scop al introducerii cardurilor este insa tocmai inlocuirea platilor in numerar pentru fluidizarea fluxurilor financiare. Dezvoltarea pietei cardurilor a fost determinata de politica agresiva a bancilor comerciale de a promova platile electronice, politica care a avut ca tinta agentii economici si unele plati facute de stat catre diferite persoane fizice. Este cazul alocatiilor de stat pentru elevi, care sunt platite partial pe card. Aceasta solutie degreveaza societatile comerciale de comisioane bancare, care insa se transfera asupra posesorilor de card. Detinatorii de carduri de salarii platesc comisioane de retragere de numerar, diminuandu-se astfel salariile sau alocatiile cu comisioanele platite bancilor (comisioanele de retragere sunt intre 0,2-0,5%). Piata cardurilor este o piata dezvoltata artificial si pentru ca nu este rezultatul cererii de catre persoanele fizice interesate. Cardurile le-au fost impuse de catre societatile comerciale in care isi desfasoara activitatea, salariatii neavand posibilitatea sa-si exprime optiunea pentru o banca sau alta. Accentul este pus pe promovarea cardurilor de catre emitenti, fara ca acestia sa ofere si posibilitati de folosire a lor. Dispozitivele de citire a cardurilor (POS-uri), aflate la comercianti, sunt foarte costisitoare si, in momentul de fata, sunt accesibile numai magazinelor mari si supermarketurilor. Dupa modelul francez, Guvernul incearca sa rezolve aceasta problema pe cale administrativa, impunand pentru comerciantii cu o cifra de afaceri ce depaseste 100.000 de euro sa accepte platile prin intermediul cardurilor. Aceasta se traduce prin obligatia comerciantilor de a-si procura mijloacele tehnice pentru a respecta decizia Guvernului. Furnizorii de utilitati sunt si ei obligati sa accepte plata cu card pentru energie electrica si termica, gaze naturale, salubritate, telefonie fixa si mobila. Nu a fost stabilita insa o data limita pentru aceste masuri si nici sanctiuni pentru nerespectarea lor. Pe langa masura sus-mentionata, primul ministru vine cu solutia acordarii unei reduceri de 5% pentru marfurile cumparate prin card, ca un stimulent economic. Ar fi de salutat o astfel de masura daca ar fi si posibil de pus in practica. Guvernul nu ar trebui sa uite ca 30% din populatie traieste sub pragul de saracie si ca acesti oameni nu pot fi ajutati cu reduceri la cumparaturi prin carduri. Marea parte a populatiei face cumparaturi in locurile unde marfa este cea mai ieftina, adica la chioschiuri si tarabe, chiar daca aceasta este de proasta calitate. Piata en-detail din Romania este dominata, in continuare, de chioschiuri si tarabe unde se gaseste marfa ieftina si accesibila tuturor, dar de cele mai multe ori de o calitate indoielnica. Chiar daca supermarketurile sunt dotate pentru a accepta platile cu carduri, realitatea este ca in Romania comertul se face "cash". Procentul de plati efectuate prin card, in supermarketuri, se situeaza la 10% din incasari, fapt ce contrasteaza puternic cu numarul de carduri emise de banci. Fara indoiala, diversificarea ofertei de carduri din partea bancilor este un factor benefic in dezvoltarea instrumentelor moderne de plata dar, pentru o dezvoltare reala a acestei piete, trebuie orientata atentia si spre comercianti si prestatorii de servicii. Acestia trebuie sa fie sprijiniti si nu constransi, de catre banci si autoritati, prin credite avantajoase sau alte mijloace, pentru a folosi aceste instrumente. Un lucru este cert: piata en-detail de bunuri si servicii este, in prezent, o piata de cash, insa viitorul apartine cu siguranta cardului.