Sorin ROSCA STANESCU 

Motto: "Nu vrei sa stii cum traiesc sfintii? Dar cum ucide diavolul? Cum se ajunge cu adevarat in iad si cum se poate smulge cineva din moartea cea vesnica, nu vrei sa afli?" Intr-o vreme dominata de cei trei B - baroni, Bivolari si Big Brother -, iata si o raza de lumina. Ea se numeste Cornel Constantin Ciomazga si dobandeste substanta prin "Lucrarea". Este titlul unei carti care sparge tiparele cu care ne-am obisnuit. Odata lansata, ieri, la Muzeul Taranului Roman, "Lucrarea" isi va trai destinul pe care i l-a harazit Dumnezeu. Va fi citita cu greu. Aceasta fictiune care face recurs la cartile sfinte si la multe dintre miturile ortodoxiei nu este accesibila oricui. Asa cum spunea, ieri, la lansare, academicianul Constantin Balaceanu Stolnici, intelesurile ei sunt suprapuse. Este o extraordinara intrepatrundere a existentei, marete sau mizerabile pe care o traim, cu lumea spirituala. Actiunea nu este fixata nici in timp, nici in spatiu. Este un mare eveniment de cultura, pe care lumea il va consuma si aprecia in timp. Acum "Lucrarea" abia a ajuns in librarii. Eu ma intorc la om. Cornel Constantin Ciomazga este un miracol. Omul a inceput sa-si castige existenta ca muncitor si a ajuns un redutabil ziarist la "Zig-Zag" si "Tinerama" in epocile de glorie ale acestor publicatii, iar apoi a condus primul post particular de radio din Romania, "Fun Radio" si intre 1992 si 1996, "Radio Tinerama". A devenit presedinte al Asociatiei Jurnalistilor Europeni, filiala Romania si profesor la Scoala Superioara de Jurnalistica. A fost distins cu mai multe premii, inclusiv internationale. In culmea gloriei a parasit, pe neasteptate, gazetaria. S-a retras la Mananstirea Sitaru, unde a conceput "Lucrarea". Atunci cand s-a despartit de lumea noastra pentru a se indrepta catre singuratate si Dumnezeu, am crezut ca bunul meu prieten a innebunit. In realitate, am avut privilegiul de a asista la o veritabila minune. Sub lovitura napraznica a unui fapt de presa, Cornel Ciomazga s-a destructurat si apoi s-a restructurat. A dobandit o alta constiinta. Ce s-a intamplat? In 1992, TVR a prezentat un caz care a trecut aproape neobservat printre nenumaratele evenimente care marcau atunci, viata noastra cotidiana. S-a numit "Cazul Iohanna". O fata care a fost ascunsa intr-un grajd de catre propria ei mama si tinuta ostatica acolo, la cativa metri adancime, 26 de ani. Personajul lui Ciomazga inainte canta la vioara, apoi ani de zile Iohanna a fost tratata in strainatate, pana cand s-a reusit recuperarea memoriei ei, distrusa in proportie de 80%. In final ea ajunge intr-o manastire din Romania. Cornel Ciomazga s-a ars cu focul. A trecut dincolo de ceea ce numim "investigatie de presa". A incercat sa inteleaga cumplita drama care a generat si insotit acest caz. Dar fara Dumnezeu, intre el si adevar exista o bariera. Atunci, Ciomazga s-a destructurat. Cu acordul sotiei lui si al celor doi copii, si-a parasit vremelnic familia si a ales viata monahala. La Manastirea Sitaru el si-a savarsit "Lucrarea". Pe parcurs l-am vizitat de cateva ori. Mi-a oferit in urma cu un an un fragment. Edituri straine s-au aratat interesate de o traducere. Exista si case de filme, tot straine, interesate de o opera cinematografica inspirata de "Lucrarea". Dar autorul a preferat o prima versiune pentru romani. "Aceasta nu este o carte! Este o tragica secventa in apatica marsaluiala in care traversam aceasta Vale a Suspinelor: Viata! Iata, cateva fapturi evadeaza din dramatica lor realitate, escaladeaza esafodajul acestei zidiri de cuvinte si, in sfarsit, iti striga ceva... Le auzi?" Am citat din mesajul autorului, publicat pe contra-coperta volumului lansat, ieri, de Editura Ziua. La fel cum mi-am permis sa inlocuiesc obisnuitul motto al acestei rubrici cu un alt citat din carte. O groaznica tragedie s-a infipt in constiinta unui gazetar, atat de dureros incat gazetarul a devenit om, iar omul s-a purificat de doua ori: o data transformand mestesugul in arta, gazetaria in opera; si a doua oara, alegandu-l pe Dumnezeu si abandonand derizoriul existentei de zi cu zi, de prea multe ori dominata de baroni, de Bivolari si de Big Brother.