Conducerea firmei "Rosia Montana Gold Corporation" SA nu exclude faptul ca, din cauza anului electoral, sa intampine anumite dificultati in obtinerea autorizatiilor necesare desfasurarii proiectului de la Rosia Montana. Potrivit Rompres, directorul general al firmei, Richard Hill, a declarat, saptamana trecuta, la Alba-Iulia, ca "daca, in teorie, pentru a obtine, de exemplu, permisul de mediu, ar trebui sa fie doar o problema birocratica, realitatea practica arata ca asta presupune si implicarea politicului". Hill a precizat ca se doreste ca in acest an sa se obtina toate aprobarile mari care tin de partea industriala a proiectului, pentru ca in 2005- 2006 sa se inceapa construirea tuturor instalatiilor si a uzinei de procesare, iar in 2007 sa se intre in faza efectiva de operare a acestora. Pana la ora actuala au fost cheltuite circa 70 de milioane de dolari, valoarea totala a investitiei fiind estimata la circa 500 de milioane de dolari. Potrivit managerului de mediu al Rosia Montana Gold Corporation, John Aston, din acestea, "peste 250 de milioane de dolari vor fi investite pentru ca noua mina sa fie dotata conform standardelor moderne de mediu". Pe baza rezervelor de aur si argint dovedite ca existente in prezent la Rosia Montana, durata de viata a exploatarii este estimata la circa 17 ani. Zona Rosia-Montana detine, potrivit specialistilor, cel mai mare zacamant auroargintifer din Europa, estimat la 331 de tone de aur, respectiv la peste 1700 de tone de argint. Licenta de concesiune pentru exploatare a perimetrului Rosia-Montana este detinuta de catre "Rosia Montana Gold Corporation" SA. Infiintata in anul 1997, societatea mixta romano-canadiana "RMGC" are drept actionari compania "Gabriel Resources"- 80%, Compania Nationala a Cuprului, Aurului si Fierului "Minvest" Deva - 19,3% si alte trei companii romanesti - 0,7%. Deschiderea exploatarii de la Rosia-Montana ar constitui cea mai mare investitie din Europa in domeniul mineritului. Materializarea "Proiectului Rosia-Montana" ar necesita relocarea sau stramutarea unui numar de circa 1800 de persoane, urmand a fi afectate aproape 900 de locuinte. Totodata, sapte biserici ar urma sa fie demolate. De mentionat ca atat Biserica Ortodoxa Romana, cat si bisericile maghiare din Transilvania s-au pronuntat impotriva proiectului de la Rosia-Montana. In ceea ce ii priveste pe localnicii din Rosia-Montana, acestia sunt impartiti in doua tabere. Infiintata in 2000, Asociatia "Alburnus Maior" se opune proiectului din "considerente sociale, de mediu, economice si culturale". Liderii asociatiei sustin ca reprezinta interesele a peste 300 de familii din Rosia-Montana si a circa o suta din Bucium. De cealalta parte, se afla asociatia "Pro Rosia Montana", ai carei membri, circa 400 de cotizanti si 200 de simpatizanti, potrivit liderului acesteia, Andrei Jurca, sprijina proiectul minier al "RMGC" SA, vazand in acesta "singura posibilitate de dezvoltare economica a zonei". O serie de organizatii nonguvernamentale, printre care si Greenpeace, considera ca "proiectul de investitie al companiei RMGC contravine Conventiei Europene pentru Protectia Peisajului, la care Romania a aderat", iar "utilizarea tehnologiei de extragere a aurului contravine Declaratiei de la Berlin, din 2001, care interzice prelucrarea prin cianurare, ce genereaza deteriorarea ireversibila a ecosistemului". Pe de alta parte, reprezentantii companiei spun ca "peste 400 de exploatari miniere operationale de pe tot globul utilizeaza cianura pentru extractia aurului si argintului". Conducerea societatii sustine ca "exista proceduri sigure si bine puse la punct pentru utilizarea si manipularea cianurii, astfel incat sa se asigure un mediu de lucru lipsit de orice pericol". (A.B.)