In urma cu zece ani, oamenii vorbeau despre sfarsitul istoriei, referindu-se la triumful final al unei ordini politice capitaliste liberale. In zilele noastre, multi oameni iau in ras aceasta notiune, considerand-o prea simplista. Totusi, acum ne aflam atat la sfarsitul cat si la inceputul unui lucru remarcabil. In amurgul mortii certitudinilor utopice - si adeseori sangeroase - ale secolelor al XIX-lea si al XX-lea (colapsul comunismului a fost numai ultimul exemplu spectacular), si in contextul disparitiei increderii in prosperitatea statului liberal, opiniile traditionale despre munca, pensionare, educatie, Biserica, solidaritate si alte institutii sociale se schimba cu rapiditate. Cauza principala pentru toate acestea este enorma accelerare de azi a vitezei schimbarii tehnologice si economice. Numiti-o "modernizare foarte accelerata". Desigur, prabusirea mondiala a stocurilor high-tech in anul 2000 a "inghetat" conceptul unei "noi economii" care parea sa se iveasca la "sfarsitul istoriei". Dar caderea preturilor acestora nu ar trebui sa ne opreasca sa vedem ca in varful actualei revolutii a informatiei stau gata sa loveasca trei noi valuri ale revolutiei tehnologice: bio-tehnologia (care include noi tehnologii medicale si ingineria genetica, ca si crearea de embrioni umani prin clonare), nanotehnologia si robotica. Intr-adevar, revolutia este deja deasupra noastra. Pentru prima data in istorie, o piata tehnologica globala transforma lumea financiara, lumea afacerilor, lumea politica si de asemenea psihologia astfel incat nu mai pot fi recunoscute. Acest nou sistem al unei piete tehnologice este conturat si caracterizat prin increderea in importanta crescanda a cunoasterii, a ideilor noi, a inovatiilor si a noilor tehnologii, si prin viteza mai mare a ceea ce economistul Joseph Schumpeter a numit in mod faimos "distrugerea creativa". Ca rezultat, capitalismul corporatist se invecheste cu rapiditate, fiind inlocuit de un capitalism creativ in care antreprenoriatul combinat cu deschiderea din ce in ce mai mare catre inovatii, transforma mediul de afaceri. Sa luam exemplul computerelor. A fost nevoie de 15 ani pentru ca alte tari sa concureze cu succes cu Silicon Valley din America in semiconductori, dar mai putin de 5 ani in ceea ce priveste tehnologia Internet. Acest sistem ofera motivatii financiare fara precedent pentru oameni de stiinta si antreprenori pentru a dezvolta cu agresiune noi tehnologii si astfel sa devina bogati. Dar aceasta revolutie nu este numai pentru elita; ea ofera de asemenea o promisiune realista (si nu utopica) privind imbunatatirea semnificativa a vietii pentru o multime de oameni de pe intreg globul - si asta nu in 100 de ani, ci intr-un viitor previzibil. Nu suntem numai martorii unei simple adaptari a structurilor sociale si a modului de viata pentru adaptarea la noile tehnologii. Laureatul premiului Nobel Robert Fogel argumenteaza ca o noua sinergie intre imbunatatirile tehnologice si psihologice a produs o noua forma, radicala, a evolutiei umane, pe care o numeste tehnopsiho evolutie. Numai astfel, considera Fogel, se pot explica recentele tendinte in longevitate, dimensiunea corpului, durabilitatea organelor vitale si bolile cronice. Aceste schimbari cauzeaza schimbari in constiinta umana. Rezultatul este o "litanie" a valorilor "post-utopice" care includ un accent mai puternic pus pe libertatea personala si pe responsabilitatea personala. In aceasta lume fara utopii, libertatea individuala este suprema valoare. Nu cu mult timp in urma, probleme cum ar fi mediul, raportul dintre munca si repaus in viata de zi cu zi, rolul casatoriei, avortul si alte probleme familiale erau dispute politice secundare, in timp ce politicienii se luptau pentru cine si ce obtine din bogatia unei natiuni. Acum, aceste probleme definesc agendele politice interne. Dar, dincolo de sloganuri, exista o linie clara de demarcatie intre cei care au capacitatea culturala sa primeasca schimbarea si cei care ii rezista prin aderarea la ideile traditionale despre cum ar trebui organizata viata omului si prin extensie societatea. Acest conflict exista la scara globala. In societatile care s-au pregatit, prin deschiderea pietelor si adoptarea educatiei universale, problemele pe care le cauzeaza aceasta revolutie pot probabil sa fie absorbite sau rezolvate. Conflictul este resimtit cel mai acut in societatile inchise caracterizate printr-un climat politic represiv si prin obstacole impotriva dezvoltarii induse cultural. Aceste obstacole includ lipsa unei forte de munca informata si capabila, lipsa de incredere instinctiva si respingerea noilor idei si a noilor tehnologii numai pentru ca acestea vin din Occident, lipsa de respect fata de aceia care capata noi cunostinte, si discriminarea endemica impotriva femeilor. Noua batalie a curentelor de opinie a favorizat noii inamici ai societatilor deschise, cum ar fi talibanii sau Al-Queda. Nu este o coincidenta faptul ca terorismul ameninta exact in societatile care sunt intrinsec ostile valorilor de modernizare ale zilelor noastre si opiniilor privind autonomia individuala. Atat timp cat aceste idei intra in contradictie, violenta va sta la panda. Pentru a apara valorile post-utopice pe termen lung, politicienii (ca si generalii si liderii serviciilor de spionaj) nu pot cauta securitatea prin limitarea drastica a libertatilor fundamentale, deoarece asta ar insemna pierderea sprijinului public si slabirea pilonilor ordinii de piata post-utopice. In incercarea de a stapani grupari cum e Al-Queda, ei trebuie sa inteleaga ca sunt angajati intr-un razboi de idei; castigarea inimilor - si a curentelor de opinie - din aceste societati este singura modalitate de a castiga aceasta batalie. Copyright: Project Syndicate Seria "Filosofii Lumii"