Bronislaw GEREMEK 

Cu mai putin de un deceniu in urma se vorbea despre sfarsitul istoriei, despre triumful final, de necontestat, al pietei libere si al democratiei. Insa opinia publica din mai multe tari pare sa se intoarca impotriva democratiei, argumenteaza Bronislaw Geremek, fostul ministru de Externe al Poloniei care propune mijloace pentru contraponderea acestei tendinte. Bronislaw Geremek a fost unul dintre liderii blocului sindical Solidaritatea din Polonia, fiind unul dintre cei mai apreciati istorici contemporani. Va prezentam in randurile ce urmeaza, prin intermediul institutului Project Syndicate, o analiza din cadrul seriei "Filosofii lumii", semnata de Bronislaw Geremek. (D.E.) Opt dintre cele zece tari care vor adera la Uniunea Europeana in mai 2004 au fost pana de curand guvernate de dictaturi totalitare si inrobite de o alta natiune. Intoarcerea guvernelor bazate pe vointa majoritatii cetatenilor sai a parut timp de decenii un vis de neatins in aceste tari. Fara indoiala, democratia a avut succese in intreaga lume. Totusi, in mod surprinzator, sprijinul pentru democratie a inceput sa se erodeze aproape peste tot. Proiectul Pew pentru Atitudini Globale din 2003 subliniaza tarile in care doar putini oameni recunosc importanta alegerilor: 28% in Iordania, 37% in Rusia, 40% in Indonezia. Pusi sa aleaga intre un guvern democratic si un lider puternic, 70% dintre rusi, 67% dintre ucraineni si 44% dintre polonezi si bulgari au optat pentru cel din urma. Aceasta optiune este populara mai ales printre oamenii cu venituri foarte mici. In America Latina, doar in Venezuela sprijinul pentru democratie este dominant in mod clar - 79%. In celelalte tari ale Americii Latine, sprijinul pentru un lider puternic este mai puternic sau aproape la fel de puternic ca sprijinul pentru democratie. Chiar si in anumite tari europene cu traditii democratice vechi, un val de partide populiste radicale care se opun minoritatilor si imigrantilor au inceput sa aiba succes, uneori chiar au castigat alegeri. In Rusia, ultimele alegeri parlamentare, care - cu anumite rezerve - au fost organizate in conformitate cu standardele democratice, partidele care sustineau libertatea economica si politica au suferit infrangeri dureroase, in vreme ce partidele proclamate ostile la adresa statului de drept si a democratiei moderne pluri-partinice au avut succes. In alegerile parlamentare din decembrie din Serbia, Partidul Radical, de orientare extremist nationalista, a obtinut cel mai mare succes, iar cei judecati de Tribunalul International pentru Crime de Razboi din Haga, cum ar fi Vojislav Seselj, fondatorul Partidului Radical, si Slobodan Milosevici, au fost alesi in Parlament. In primul rand, aproape nimeni nu disputa afirmatia ca democratia serveste cauza pacii, insa se face foarte putin pentru ca democratia - alaturi de drepturile omului - sa devina o baza pentru ordinea internationala. Un pas in aceasta directie a fost facut in iunie 2000, cand a fost creata la Varsovia Comunitatea pentru Democratie, care a adunat mai mult de jumatate din statele membre ONU. Crearea acestui organism a fost un pas important, pentru ca el introduce un set de criterii care trebuie indeplinite de tarile care vor sa se numeasca democrate. In al doilea rand sondajul Pew, citat mai sus, sugereaza ca slabirea culturii democratice de obicei ia forma unei nostalgii a conducerii de mana forte - o incitare clara la lovituri de stat. Armele rusinii si ale oprobriului international ar trebui sa faca imposibila orice incercare a unei natiuni democratice de legitimare a unei lovituri de stat dintr-o alta tara. Ar trebui sa devina un principiu al relatiilor internationale ca democratia si democratizarea trebuie sprijinite in orice situatie, ca societatile democratice ar trebui sa depaseasca orice beneficii oportuniste care ar putea deriva din sprijinirea dusmanilor democratiei. In al treilea rand, democratia nu ar trebui sa fie redusa doar la un respect pentru drepturile minoritatilor, recunoasterea suprematiei principiilor statului de drept si acceptarea egalitatii in fata legilor a tuturor cetatenilor. Pericle, in discursul sau despre democratie, asa cum este relatat de Tucidide, a exprimat o idee actuala: "Ghidati de toleranta in viata privata, respectam legea in viata publica, ne supunem tuturor legilor si mai ales acelora nescrise, legi care ii apara pe cei care sunt nedreptatiti si legi a caror incalcare aduce dizgratia universala". Acest simt antic al puterii latente a rusinii ar trebui pus in practica astazi, mai ales daca valul democratic continua sa se epuizeze. Copyright: Project Syndicate/Institute for Human Sciences