Proiectul de lege privind combaterea fraudei fiscale, propus de ministrul Ionel Blanculescu, este retusat in aceste zile, inainte ca el sa fie inaintat Parlamentului spre promulgare. Pentru ca textul virtual al respectivei Ordonante de Urgenta a fost publicat spre dezbatere, ziarul ZIUA sustine un demers de consolidare a acestui Proiect. Reporterii nostri au discutat ieri timp de aproape doua ore cu Ionel Blanculescu pe marginea acestui act. Blanculescu este de parere ca proiectul sau ataca mafia care patroneaza din umbra economia subterana: "Nu cautam tapi ispasitori! Trebuie sa lovim direct in cei care instrumenteaza crimele fiscale, care dau ordine, nu in simplii executanti. Pescuim pestii mari, rapitori, nu plevusca". Dincolo de "tintele" ministrului Blanculescu, proiectul sufera pe alocuri. El nu rezolva deocamdata anumite aspecte, fie ca le ignora, fie ca "presara" prevederi care pot fi interpretabile. Astfel, Ordonanta de urgenta care reglementeaza prevenirea, descoperirea, combaterea si sanctionarea formelor de frauda fiscala stabileste cadrul juridic general pentru initierea negocierilor administrative si efectele acestora asupra sanctiunii penale. O prima carenta a acestui proiect o constituie faptul ca anumite dispozitii se suprapun Codului Penal, Codului Vamal ori vechii, dar inca actualei Legi a evaziunii fiscale. E drept, cu privire la ultimul act, trebuie aratat ca acesta este gaunos, ca necesita modificari ample, reprezentand "temeiul legal" pe care sirianul Zaher Iskandarani sau adevaratii "capi" - nedezvaluiti - ai afacerii "Tigareta 2" si-au grefat interesele. Tara tapilor ispasitori Proiectul lui Ionel Blanculescu isi propune sa se indrepte "fatis impotriva actorilor dintr-un caz de evaziune, sa pedepseasca atat partea executiva - directori, administratori etc. - cat si partea de actionariat". Potrivit ministrului Blanculescu, in prezent, in Romania "raspund penal pentru anumite fraude fiscale doar acarii Paun". Ministrul afirma ca a discutat cu mai multi dintre inculpatii din "marile dosare fiscale" si ca acestia i-ar fi marturisit faptul ca au fost imbiati cu diferite avantaje - masini, salarii colosale, etc. - pentru a comite fraude si a-si asuma in totalitate culpa. "Le este frica sa spuna cine se afla in spatele lor, pentru ca, oricum, legea actuala nu sanctioneaza actionarii, oamenii din umbra. Nu doresc sa dau nume, pentru ca as intra intr-o polemica absurda. Dar trebuie sa explic mecanismul prin care cel care realizeaza marea escrocherie scapa basma curata", ne-a declarat ministrul Blanculescu. Mecanismul "capetelor din umbra" Despre ce este vorba concret? Ionel Blanculescu ne-a aratat, intr-un exercitiu de practica, cum functioneaza mecanismul "capetelor din umbra: "Actionarul sau asociatul cu putere de decizie intr-o firma subscrie cu un anume capital. Are drept de vot in Consiliul de Administratie. Fiind si actionar important isi poate impune propriul om la gestionarea societatii. Lui, care are puterea in mana, ii este facil sa-i determine pe ceilalti membri din Consiliu sa voteze "persoana de sacrificiu". O data ales acesta, incepe jocul. Actionarul ii ofera directorului un salariu de mii de dolari, proprietati, femei, vacante in locuri exotice, conturi in banca. Totul pentru a-l determina pe acesta sa faca treburile murdare in locul lui. Astfel, toate deciziile ilegale, toate transferurile de bani negri se fac numai de catre director, acesta fiind cel care isi pune semnatura pe actele care-l vor condamna. In acest fel, actionarul nu risca decat pierderea capitalului social. Din punct de vedere penal, el nu poate fi tras la raspundere pentru ca nu exista semnatura lui pe nici un document al societatii". Totusi, conform unui principiu notoriu de drept, raspunderea penala asupra unei fapte nu poate fi asumata direct de catre o alta persoana decat cea care a savarsit-o. In conditiile in care un actionar sau asociat "cu putere de decizie" - asa cum se specifica in proiectul lui Ionel Blanculescu - va fi facut raspunzator pentru fapta comisa de o alta persoana, impotriva acestuia ar fi necesar sa se constituie un probatoriu extrem de solid. Blanculescu a completat: "Nu am vrut sa zic ca vom face totul dupa ureche. Ca acolo unde exista un executant vinovat, e musai sa fie gasit si un "om din umbra". Insa, trebuie ca simplii executanti sa fie incurajati sa-si denunte instigatorii, complicii". Ideea de a ridica la rang de proba "delatiunea" nu este insa suficienta pentru a trimite in judecata si, ulterior, a pronunta o condamnare impotriva unui "cap al afacerii". Ministrul Ionel Blanculescu a punctat in acest sens faptul ca "in multe cazuri, cei impinsi in fata si care sunt trasi la raspundere tin la "cutiuta" probe ale vinovatiei actorului principal. Multi directori pusi sa execute anumite infractiuni pastreaza acte sau inregistrari audio-video pe care le pot pune la dispozitia anchetatorilor. Acum, insa legea nu ii incurajeaza. Nu este de partea lor si le este teama sa spuna lucrurilor pe nume. Insa, in momentul in care vor avea aceasta parghie nu vor mai accepta sa se duca numai ei la puscarie, iar cel care a luat "grosul" sa ramana in libertate". Seful PNA de partea proiectului ANC Ionel Blanculescu sustine in sprijinul adoptarii acestui proiect faptul ca inclusiv Ioan Amarie, seful Parchetului National Anticoruptie, i-a solicitat sa militeze pentru legea de combatere a fraudei fiscale: "Pentru PNA ar fi mana cereasca o asemenea lege. Am discutat si cu Ioan Amarie si mi-a spus ca asteapta promulgarea proiectului propus de Autoritatea Nationala de Control pentru a porni cruciada impotriva evazionistilor fiscali". De altfel, ministrul a "atenuat" una dintre criticile ZIUA cu privire la faptul ca anumite pasaje din proiect sunt cuprinse si in Codul Penal: "De fapt, nu ma intereseaza vehiculul prin care se va face ordine in tara, ci doar faptul ca evaziunile vor fi daca nu eradicate complet, cel putin diminuate". In aceeasi ordine de idei, el ne-a aratat ca nu a dorit sa-si revendice exclusivitatea asupra acestui proiect, fapt pentru care l-a trimis personal pe adresa a sute de patronate si asociatii, pentru ca acestea sa aduca imbunatatiri la el: "Avocatii nostri au punctat "cu rosu" propunerile binevenite, asa incat sa le inseram in proiect". Ideea acestei legi a fost a lui Michael Guest Potrivit ministrului ANC, ideea sustinerii unei asemenea legi a apartinut ambasadorului Statelor Unite ale Americii la Bucuresti, Michael Guest. "Aceasta lege este in spiritul fiscului american. Se zice "De moarte si de fisc nu scapi niciodata!" Intr-o discutie privata, Michael Guest m-a intrebat de ce am nevoie ca sa combat coruptia, pe care el o considera principalul inamic al democratiei romanesti. I-am spus ca legea schioapata si ca ar trebui sa fim mai energici in anumite privinte. Cu prima ocazie, a creat "puntea" dintre specialistii americani si cei romani. O delegatie condusa de domnul ambasador Guest a participat impreuna cu specialistii ANC la o dezbatere si s-a convenit ca trebuie propus spre adoptare acest proiect. Am elaborat astfel un text initial si l-am prezentat premierului Adrian Nastase. Atunci am inteles cat este de important: Mi-a zis "Da-i drumul! Nu te lasa prada amenintarilor"". Potrivit lui Blanculescu, cei mai aprigi contestatari ai acestui proiect au fost si sunt reprezentantii Ministerului Finantelor Publice, care isi "simt posturile amenintate". La articolul 12 din proiect se mentioneaza: "Persoana abilitata de catre institutiile statului cu verificarea, stabilirea, colectarea, incasarea, executarea, instiintarea contribuabilului cu privire la obligatiile fiscale, precum si complicele acestuia, care au favorizat sau au tainuit savarsirea faptelor prevazute la art. 3 (nota red. - incriminarea fraudei fiscale) se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 15 ani. Autorului acestor fapte i se vor aplica si pedepsele complementare prevazute la art. 11 (nota red. - suspendarea activitatii persoanei fizice sau juridice pe o perioada de 1 un si publicarea acestei masuri in Monitorul Oficial)". Prin aceasta, Blanculescu considera ca s-a "lovit" mafia returnarilor ilegale de TVA: "Daca pana acum, functionarii din Ministerul Finantelor riscau inchisoare sau amenda (nota red. - Blanculescu ne-a punctat: "smecherii scapau cu amenda, iar pestii mici faceau inchisoare"!), de acum incolo faptele lor, de crima fiscala, vor fi pedepsite numai cu inchisoare, amenda fiind eliminata. Va spun cu mana pe inima ca daca acest proiect va fi aprobat de Parlament in aceasta forma, aproape 40% din functionarii Ministerului Finantelor vor demisiona pentru ca nu vor mai avea cum sa castige bani necurati!" Structura mafiei subterane De altfel, Blanculescu a lasat de inteles reporterilor ZIUA ca a primit personal amenintari de la "exponenti ai mafiei din economia subterana". Ministrul a aratat ca, in anul 2002, economia de suprafata a Romaniei a avut o "cifra de afaceri" de 80.000.000.000 de dolari, in conditiile in care se apreciaza ca economia subterana inseamna putin mai mult decat jumatatea acestei sume. Concret, doar din prostitutie s-au incasat peste 45.000.000.000 de lei, iar din traficul de droguri si traficul de armament alte mii de miliarde. Una peste alta, raportul dintre "cifra de afaceri" si veniturile impozate este in Romania de numai 1%. In celelalte tari, acesta se situeaza in jurul procentului de 25. "Rezulta o diferenta enorma. Am incercat sa fim rezonabili si sa ne apropiem de 10-15%. Dar inca suntem departe!" Referitor la controversatul articol 13 din proiectul "Blanculescu" privind tainuirea fiscala, ministrul ne-a precizat: "S-au facut speculatii absurde". Potrivit acestui articol, "tainuirea fiscala se considera si atunci cand tertii au consimtit la frauda fiscala savarsita prin achizitionarea de la autori de produse, marfuri sau servicii in scopul utilizarii in interes personal sau instrainarii acestora, despre care au cunoscut ca au fost obtinute prin mijloace si procedee frauduloase si pentru care nu au fost declarate sau platite impozitele sau taxele stabilite de lege". Pe marginea acestui text s-a nascut ideea ca un simplu cumparator de la colt de strada a unui CD sau a casete AV piratate ar putea fi condamnat la inchisoare. Ionel Blanculescu a aratat ca aceasta dispozitie se refera "concret, la cei care stiu sigur ca se comit fraude fiscale, nefiind vorba in nici un caz despre cumparatori". Blanculescu a tinut sa sublinieze ca aceasta dispozitie are menirea sa destrame retelele de distributie a carburantilor prin rafinarii: "De la rafinarie se cumpara combustibil tip M, neprelucrat pentru alimentarea masinilor, in schimb, o retea de firme ampla o distribuie in benzinarii - cu stiinta rafinariilor - ca benzina. Prevederile respective condamna complicitatea reprezentantilor rafinariilor". Criticile Ministerului Justitiei De altfel, proiectul lui Blanculescu este discutabil si prin prisma instituirii unei negocieri a pedepsei care poate fi aplicate "criminalului fiscal". Astfel, el vorbeste despre o "grila a pedepsei", prin care acoperirea unei parti a prejudiciului creat de o retea mafiota atrage diminuarea unei pedepse. Initial, proiectul stipula faptul ca, la finele unui proces penal, o pedeapsa pronuntata prin decizie judecatoreasca definitiva si irevocabila poate fi redusa, daca inculpatul-condamnat achita peste 25% din paguba produsa. "Am inteles si eu ca nu se poate negocia. Acum, in noul proiect am introdus o grila matematica, prin care judecatorul acorda circumstante atenuante, daca un inculpat colaboreaza si acopera prejudiciul, aratand - de la caz la caz - ca are conturi in "paradisuri fiscale" sau tari straine. Interesul unei legi, ca si in America, nu este de a umple puscariile si banii sa ramana blocati in paradisurile fiscale, ci de a se recupera, spre beneficiul bugetului si indirect al cetatenilor". De altfel, fata de dispozitiile initiale, Ministerul Justitiei a formulat propriile critici asumate de echipa ministrului ANC. O simpla greseala in declaratia de venit Totodata, reporterii ZIUA au atins un alt punct sensibil al proiectului, faptul ca acesta incrimineaza simpla inregistrare eronata a unei declaratii de venit. In conditiile in care in hatisul complicat al legii se rataceste pana si un specialist - licentiat in Banci, Finante, Cotabilitate, unui amarat de taran - de buna-credinta - ii este practic imposibil sa respecte legea. Ministrul delegat al Autoritatii Nationale de Control crede insa ca acest text de lege nu trebuie sa se focalizeze intr-atat asupra infractiunilor minore, din culpa: "Daca aceasta lege ar fi destinata amaratilor, cum spuneti dumneavoastra, atunci refuz paternitatea asupra ei. Nu asta imi doresc. Eu vreau sa lovesc mafia in adancul ei. Sa tai in carne vie". Daca mesajul lui Blanculescu este populist sau nu, nu vom sti decat in momentul aplicarii legii. "Proiectul Blanculescu" nu poate fi eficient daca va viza aceeasi categorie de corupti, ca si in cazul mult discutatei legi PNA, in baza careia nu o data procurorii lui Amarie au "vanat" controlori RATB sau functionari publici care au luat spaga o gasca.

Adrian ARTENE Bogdan GALCA