In Romania, Politia se afla in slujba politicului si mai putin a cetateanului, a electorului. Seful Politiei este desemnat de ministrul de Interne, care la randul lui este desemnat de partidul de guvernamant (sau de o coalitie) si validat de presedintele tarii, singurul din acest lant de interese care este ales prin vot direct. Seful Politiei, asadar, nu poate da socoteala in fata electoratului, la fel si ministrul, ci, eventual, partidul care-i numeste-n functii pe acestia. In schimb, in tarile occidentale, situatia e cu mult mai democratica. In majoritatea dintre ele, electoratul il alege pe primar (autoritatea locala), care il are in subordine pe seful politiei. In cateva state, cetatenii il aleg prin vot direct inclusiv pe seful politiei, ca si pe procurorul general. Astfel, primarul poate fi amendat de electorat pentru ineficienta politiei. Daca si in Romania s-ar fi ales o astfel de varianta - concreta - pentru demilitarizarea politiei, nu am mai fi asistat la abuzuri. Simpla schimbare a denumirii gradelor politienesti nu a rezolvat aceasta problema. In cele ce urmeaza, prezentam modul de organizare a relatiei Politie - autoritate locala in cateva din statele Occidentului. (B.C.) In Marea Britanie, cei care au gandit sistemul politienesc nu l-au format cu scopul de a avea o arma la indemana, ci de a darui comunitatii un instrument eficient impotriva infractorilor. Astfel, conducerea Politiei din Anglia si Tara Galilor este formata dintr-un conglomerat de functii, denumit "aranjamentul tripartit". Din aceasta structura fac parte sefii politiilor, autoritatile de politie si un secretar de stat. Sefii Politiilor sunt, prin lege, responsabili pentru deciziile si controlul fortelor de ordine. Decid in mod direct modul de operare si felul in care sunt conduse zi de zi fortele din subordine. Autoritatea de Politie reprezinta o adunare de aproximativ 17 membri, dintre care noua sunt consilieri, trei magistrati si cinci membri independenti. Aceasta structura este menita pentru a cere socoteala sefilor politiilor de modul in care aplica legea si de felul in care asigura comunitatea impotriva infractorilor. Cea de a treia functie care este implicata in conducerea Politiei engleze este cea asimilata la noi drept "secretar de stat". Acesta raspunde in fata Parlamentului si a publicului de eficienta Politiei. Secretarul de stat are de asemenea rolul de a implementa strategia guvernului in domeniul sigurantei interne. Functia este un fel de interfata administrativa intre Politie si Guvern si nu de constrangere. Dupa cum se poate observa, britanicii nu au lasat o forta redutabila ca Politia in mainile unui singur om, asa cum se obisnuieste in Romania. Eficacitatea acestei conduceri a fost demonstrata mai ales in strada, acolo unde politistul britanic este respectat, in conditiile in care este inarmat doar cu un simplu baston. Politia in Orasul Ingerilor Nici politistii americani nu au fost lasati pe mana politicului. Los Angeles Police Department este condus de un comitet civil inscaunat de catre oficialii alesi de comunitate. Denumit "Board of Police Commissioners", acest consiliu reprezinta conducerea Politiei metropolei americane Los Angeles. Instalat sub directa coordonare a acestui consiliu, seful Politiei reprezinta puterea executiva si raspunde de faptele subordonatilor sai din toate departamentele. Din "Board of Police Commissioners", compus in prezent din cinci membrii, fac parte trei avocati. Toti cei cinci civili care indeplinesc rolul de a controla si monitoriza activitatea politiei metropolitane, sunt numiti si se supun ierarhic primarului ales de cetatenii orasului. Pe majoritatea site-urilor politiilor americane exista un organigrame care explica cetateanului de rand functiile din oras. Toate au ceva in comun: in varful organigramei, inaintea primarului care raspunde de oras, se afla electoratul! Acest mod de organizare se intalneste in mai toate statele americane, politia new-yorkeza chiar face un act de mandrie din sloganul "To serve and to protect" (A servi si a proteja), pus in slujba cetateanului. Francezii sunt mai aproape de noi O schema asemanatoare cu a noastra este aplicata azi in Franta. In acest stat european, Politia se subordoneaza unui prefect. In Paris, comanda Politiei este asigurata de un asa numit "Prefect de Politie" sau "Prefect al zonei de Aparare a Parisului". Aceasta functie are in subordine alte trei functii de prefect, dintre care una, cea a Prefectului - sef de cabinet are in subordine mijlocita diferitele directii din cadrul Politiei. Am ales exemplul Frantei tocmai pentru ca este mai apropiat de al nostru, dar daca studiem atributiile prefectului o sa observam ca si acesta actioneaza direct in sprijinul comunitatii, Ministerul de Interne avand un rol administrativ.

Petre NITEANU