Exista perceptia ca, avand o anumita incarcatura de natura politica, decizia de integrare a tarii noastre in Uniunea Europeana in anul 2007 este luata deja, cu toate ca potrivit Raportului Comisiei Europene, Romania nu indeplineste decat partial criteriile economice. Sunteti de acord cu aceasta abordare? Spre satisfactia noastra, Consiliul European de la sfarsitul saptamanii trecute a afirmat cu claritate determinarea Uniunii Europene de a primi Romania si Bulgaria printre membrii sai in ianuarie 2007. Acesta este "un obiectiv comun al Uniunii celor 25" - se precizeaza in Concluziile presedintiei italiene a Uniunii Europene, adoptate la 12 decembrie. Este pentru prima data cand se vorbeste despre luna ianuarie 2007, nu doar de anul 2007, si tot pentru prima data cand obectivul 2007, asumat pana acum doar de Cei 15, este asumat si de cele 10 tari in curs de aderare. Documentul mentioneaza, totodata, ca Romania si Bulgaria vor putea adera la Uniune la acest termen "daca vor fi pregatite". Deci, Uniunea ne garanteaza ca ne va sustine, iar noi trebuie sa ne respectam obligatiile. Am primit o polita de asigurare in domeniul politic si mingea este acum in terenul nostru, tine de noi sa valorificam optim aceasta situatie. Premierul Adrian Nastase v-a solicitat, citam, sa fiti "ca o furnica" in toate problemele legate de integrarea europeana. Credeti ca veti reusi sa realizati reformele stringente care se impun in anul 2004, tinand cont ca este un an electoral, dar si de faptul ca majoritatea masurilor care trebuie luate intra in atributiile altor ministere? Daca nu as crede in reusita ambitiosului proiect pe care il reprezinta aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in 2007, nu as fi putut accepta imensa responsabilitate pe care o presupune actuala mea functie. Sunt optimist, ceea ce nu inseamna catusi de putin ca ignor dificultatile. Ma bazez pe progresele substantiale si semnificative de pana acum si, in egala masura, pe certitudinea ca intreaga echipa guvernamentala din care fac parte este decisa sa duca la bun sfarsit ceea ce a inceput si sa asigure integrarea europeana conform calendarului fixat, zilele trecute, la Bruxelles. In 2004 vom avea alegeri, dar, partidele politice si-au reiterat la 26 noiembrie sprijinul pentru procesul de integrare europeana si sper sa aiba intelepciunea de a nu transforma aceasta prioritate nationala intr-un subiect de disputa electorala, ci, dimpotriva, lasand la o parte diferentele politice, sa contribuie la realizarea cu succes a reformelor economice, administrative si din justitie. Si, nu in ultimul rand, as vrea sa va aduc aminte ca optimismul nostru este impartasit si in numeroase capitale europene. Chiar la summitul de la Bruxelles, comisarul european pentru extindere si-a exprimat, intr-o conferinta de presa, increderea ca Romania va fi gata in 2007 pentru aderare. Ceea ce presupune ca, pana atunci, ne vom incadra in termenele propuse - incheierea negocierilor in 2004 si semnarea Tratatului de aderare in 2005- si, implicit, vom realiza reformele stringente necesare alinierii noastre cat mai rapide la standardele europene. Ati sustinut recent, la o intalnire cu Günter Verheugen, comisarul pentru extinderea UE, necesitatea unei cooperari mai stranse cu directiile generale ale Comisiei Europene pentru procesarea accelerata a documentelor de pozitie ale Romaniei si pregatirea documentelor de pozitie comuna ale Uniunii Europene. In ce stadiu de negociere se afla cele opt capitole care mai trebuie inchise, cu deosebire cele privind agricultura si protectia mediului? Cu ocazia primei intalniri pe care am avut-o, in calitate de ministru, cu comisarul pentru extindere, domnia sa m-a asigurat ca directiile de specialitate din Comisia Europeana, Comisia in ansamblul sau, precum si statele membre ale Uniunii doresc o evolutie mai rapida a negocierilor cu Romania. Avand in vedere discutiile pe care le-am avut, la 9 decembrie, la Bruxelles, cu domnul Gunter Verheugen, pot spune ca relatia noastra cu Comisia a intrat intr-o zodie fasta, a unui parteneriat intensificat. Dar aceasta nu inseamna ca trebuie sa uitam vreo clipa ca noua - Guvernului si, in fond, intregii societati - ne revine sarcina, deloc usoara, de a realiza reformele si progresele pe baza carora negocierile de aderare sa poata avansa in ritm accelerat. Negocierea este o verificare a realitatilor din teren si, in consecinta, depinde de noi ca obiectivele propuse, devenite si ale intregii Europe, sa se materializeze. Dupa cum se stie, ne-am propus sa incheiem negocierile in anul viitor, in care intram cu un scor incurajator: 22 de capitole inchise si alte 8 in curs de negociere. Si acest lucru nu trebuie sa fie motiv de preocupare daca tinem cont de faptul ca tarile ce vor deveni membre ale Uniunii in 2004 au intrat in ultimul an de negocieri cu 6 pana la 11 capitole neinchise. Cele opt capitole aflate inca pe agenda negocierilor sunt in faza consultarilor tehnice, iar schimburile de documente si discutiile legate de aceste probleme sunt aproape zilnice. Referitor la capitolul 22, "Protectia mediului inconjurator", Romania s-a angajat, prin documentul de pozitie, sa accepte acquis-ul comunitar in vigoare la 31 decembrie 2000 si a solicitat perioade de tranzitie legate de calitatea aerului, managementul deseurilor, calitatea apei si controlul poluarii industriale si managementul riscului. In ceea ce priveste capitolul 7, "Agricultura", dupa cum stiti, probabil, suntem in asteptarea pachetului financiar, pe care Comisia Europeana il va comunica in cursul lunii ianuarie 2004. Abia dupa aceea vom putea vorbi despre cote, plati directe sau sume pentru dezvoltarea rurala. Se discuta mult despre posibilele beneficii ale integrarii si mai putin despre costurile integrarii. In unele domenii, cum ar fi cel privind protectia mediului, ele sunt uriase. Care este viziunea Ministerului Integrarii privind costurile integrarii si in ce masura societatea romaneasca le poate onora? Am mai spus-o si o repet: nici beneficiile, nici costurile nu sunt ale integrarii, ci ale unui proces absolut necesar de modernizare, de europenizare a Romaniei, gratie caruia sa dispara, in cel mai scurt timp, decalajul de dezvoltare dintre noi si Uniunea Europeana. Pentru ca altfel nu vom putea trai aici, in Romania, la standarde europene, asa cum toti ne dorim. In plus, sunt de parere ca intrebarea nu ar trebui sa fie cat ne costa reforma, ci la cat s-ar ridica nota de plata a amanarii sau, si mai rau, a renuntarii la reforme. In cazul protectiei mediului - ca sa luam exemplul dat de dumneavoastra - costurile reformei vor fi foarte mari. A calculat insa cineva cu cat ar spori cheltuielile noastre in domeniul sanatatii daca nu am avea grija sa reducem poluarea aerului, a apei si a solului? Totodata, cand facem asemenea calcule, trebuie sa punem in balanta contabila si castigurile pe care le poate aduce turismul sau o agricultura ecologica, ale carei produse sunt atat de cautate si bine cotate pe piata Uniunii. In egala masura, trebuie sa tinem cont si de considerabilul sprijin pe care il primim din partea Uniunii si a tarilor membre. Depinde de noi atragerea intr-o proportie cat mai mare a fondurilor alocate si utilizarea lor cat mai eficienta, in proiecte care sa ne asigure progresul. Romanii se asteapta ca odata cu integrarea in Uniunea Europeana, nivelul lor de trai sa creasca rapid. De ce evita Guvernul sa explice oamenilor ca aderarea va reprezenta un soc pentru multe societati comerciale, care nu vor face fata produselor mai competitive si mai ieftine ale companiilor din UE? Regret ca trebuie sa va contrazic. Guvernul nu a prezentat niciodata aderarea la Uniune drept un drum presarat doar cu roze lipsite de spini si nu a evitat sa vorbeasca despre problemele pe care le implica integrarea europeana. Mereu s-a spus ca reformele vor avea un cost. Un cost care, dupa cum se vede deja, se traduce in reducerea activitatii sau falimentul unor societati, in disponibilizarea a mii de angajati, in disparitia unor meserii si necesitatea reorientarii profesionale a numeroase persoane etc. Sunt transformari impuse de dinamica reformelor si nu pot fi evitate. Ceea ce se poate insa face este sa se reduca la maximum aceste costuri prin aplicarea unor politici bine fundamentate si elaborate. Este exact ceea ce actualul Guvern si-a propus sa faca. Rezultatele sunt deja vizibile la nivel macroeconomic si, nu peste mult timp, vor fi sesizabile si la nivelul cetateanului, al fiecaruia dintre noi. Asa cum arata un recent sondaj, in pofida dificultatilor cu care se confrunta in prezent, romanii continua sa sustina, intr-o covarsitoare majoritate, aderarea la Uniunea Europeana. Ceea ce dovedeste ca au inteles care este pretul aderarii si sunt dispusi sa si-l asume. Este un lucru care mie imi da curaj pentru viitor. Care au fost rezultatele Consiliului European de iarna de la Bruxelles? A fost un Consiliu cu rezultate pozitive pentru noi, dar satisfactia noastra ar fi fost mult mai mare daca am fi putut saluta si adoptarea unei Constitutii europene. Este important ca summitul a reafirmat caracterul ireversibil al procesului de extindere a Uniunii, din care face parte si tara noastra, alaturi de Bulgaria. Conteaza ca Uniunea s-a angajat, din nou, sa continue si incheie negocierile cu noi pe aceleasi baze si principii ca si in cazul celor zece state ce vor adera in mai 2004. De asemenea, trebuie retinut ca s-a recomandat Comisiei ca, la inceputul lui 2004, sa-si anunte propunerile referitoare la cadrul financiar pentru Romania si Bulgaria si ca s-a luat decizia ca discutiile legate de viitoarele politici financiare ale Uniunii sa nu impieteze negocierile cu noi si cu Bulgaria. Revenind la cele afirmate anterior, am, avem, noi, romanii, motive de optimism. Interviu realizat de Varujan VOSGANIAN