Miercuri, 10 decembrie, penultima intalnire Euridice din '03. La 18h (plus/minus ceva minute), Sala Oglinzilor e recuperata de cenaclu. Dl Mihai Sora asteapta cuminte, omeneste, undeva, pe un scaun, in sala. Asa ca, ma credeti sau nu, sala e plina, atmosfera normala. Numai ca dupa lecturi si primele comentarii, dl Sora o sterge englezeste. Neanuntat, nesalutat, de nimeni aplaudat pentru istorica sa contributie la Dosarul cenaclului. Asta e. Uzura cenacliera, la sfarsit de sezon, isi spune cuvantul. "Lucrarile" treneaza, "executiile" sunt sumare, rapid epuizate. Ghinion, Mihail Galatanu cu cortina lui critica (comprehensiva, eclatanta) de final, nu prinde editia. Totul ramane la stadiul de obiectiv expediat, neasumat. Nu ca dl Marin Mincu ar fi scapat seara din mana. Dimpotriva, a dirijat-o expert, unilateral. Intru lauda seniorului - binemeritata, se-ntelege - si "sfartecarea" debutantei, a carei poezie e altceva decat ce se "consuma" la Euridice. La 18h 12min, Marin Mincu saluta sala si il prezinta pe primul invitat, Mircea Daneliuc, "unul din marii regizori de film, dintre cei mai importanti si din plan international". Criticul evoca anii cand Matei Visniec ii spunea "hai sa vedem un film de Daneliuc". Din 1997, cand a debutat cu romanul Pisica rupta, lui Daneliuc i-au aparut "inca cinci carti, facand o adevarata cariera de prozator; ceva din tehnica si capacitatea regizorului de a vizualiza idei si de a construi imagini, care sa comunice in registru multiplu, se intampla si in proza lui Daneliuc". E semnalata "capacitatea lingvistica, efervescenta discursului, a dictiei". Si, conclusiv: "... venea cu ceva nou in proza noastra lenta si obosita". Mircea Daneliuc se anunta cu un fragment din romanul Petru si Pavel, abia aparut. Motivatia autorului: "... face aluzie la o realitate despre care cei de fata au o informare mai mult sau mai putin teoretica". Lectura profesionista, interpretata, de actor mare. La 18h 29 este prezentata Dana Fodor, "descoperita de Marian Draghici la "Ziua literara"". Atat. Lectura de novice, precipitata, fara pauza, la intonatie, intre poeme. 12 "bucati" in cinci minute, spune ceva. Impresia nu cristalizeaza. Dupa lecturi, la 18h 35, criticul amfitrion traseaza un spatiu de reflectare, din cateva fraze. Spune ca a dus "strasnica munca de persuasiune" cu scriitorul, care, initial, "nu avea incredere in cenaclu, dar iata ca a fost generos si a venit in mijlocul nostru". In replica, Daneliuc: "... nu de incredere e vorba, ci de pudoare, e prima oara cand citesc intr-un cenaclu". Marin Mincu il roaga pe Octavian Soviany "sa rupa tacerea". Soviany, la microfon, despre Daneliuc: "... particica citita spune destul de putin despre roman in totalitatea lui; romanul traieste prin discursul personajului; viziunea, aceeasi ca in filme; romanele lui Daneliuc traiesc prin discursul manios, amintesc de Celine". Eseu vorbit despre Petru si Pavel. Notez: "... joc al dedublarilor, Petru se dedubleaza, incepe o experienta calugareasca, existenta sa sta sub semnul ambiguitatii; nu cumva procesul de dezagregare a tuturor lucrurilor a mers atat de departe incat si Dumnezeu a luat-o putin razna?; insasi cautarea lui Dumnezeu inseamna ca l-ai gasit pe Dumnezeu, cf. lui Pascal: "Nu m-ai fi cautat daca nu m-ai fi gasit"". Despre Dana Fodor: "... stie sa creeze imagini memorabile, primejdia este a unei poezii de factura imagista; apar tendinte alegorizante, viziunea aluneca spre absurd; am remarcat o doza de autentic; semne bune in ceea ce am ascultat". Aici Marin Mincu il saluta pe Mihai Sora, spunand: "Am considerat ca este membru al cenaclului, si nu mai trebuie sa-l salut". Baki Imeri, Horia Garbea sunt si ei reperati ca prezente. Simona Grazia Dima, la microfon, spune ca n-a apucat sa citeasca Petru si Pavel dar a citit Strigoi fara tara, romanul anterior. Si? Notez: "... impresie deosebit de puternica; Mircea Daneliuc este un prozator atras de situatiile limita, de tragismul conditiei umane". Si inca? In fragmentul citit, aceeasi " propensiune spre realitati terifiante, carcerale; nu putem observa daca exista si acel teritoriu mai larg, spiritual; M.D. nu este autor de abstractiuni; are capacitatea de a fi foarte apropiat, foarte cald; pe spatii mari creeaza si cadre ale unei cugetari filozofice, in Strigoi fara tara, cu observatii extrem de percutante ("multa clipoceala e in trupul omenesc"). Bref: "...autor cu mare forta de concentrare". Despre Dana Fodor: "...poezie plina de prospetime, imagini puternice, pline de palpitul realitatii; coexista mai multe tendinte; desi porneste de la datele realului, este o poezie cu o anumita efervescenta, prin imagini concrete si o vitalitate puternica da senzatia de preaplin". Mircea Carstea vede in fragmentul de proza un "text topologic; una din caracteristicile lui M. Daneliuc: tensiunea cu care scrie impinge textul inainte; scriitura are trasatura de scenariu; nu este un scriitor pastos, are niste masti, niste tuse, creeaza o descriere sintetica, abundenta detaliilor nu taie tensiunea; aluziile culturale nu dau bine". Despre Dana Fodor: "... apreciez foarte mult poezia dsale, are un exercitiu de fantezie foarte bun; ar trebui sa se departeze mai mult de textele sale; toate chestiile sunt privite ca jocuri, ar trebui sa devina concepte". La staruinta lui Marin Mincu de a comenta pe text, Carstea revine, completeaza, retin: "... apar foarte multe imagini ale organicitatii, ale ventrelor, asociate cu visele coborarii, ale colocvialitatii...". Anastasia Maniu, intentie de plecare ("e tarziu, locuiesc departe") dejucata de amfitrion, care insista, smulge un comentariu "pe picior": "Mi-au placut textele tinerei poete, prin prospetime, pregnanta, are talent din plin". Despre prozator: "E foarte greu sa vorbesti despre un fragment, n-am citit restul romanului, dar a captat atentia; am citit primul roman al dlui M.Daneliuc, mi-a placut foarte mult". Iata si o mostra de bun simt profesional: "Am rezerve in a analiza critic proza dupa o prima auditie". Razvan Tupa, selectiv, despre poezia Danei Fodor: "...atrage atentia, are ceva special, evita locurile comune, are o tensiune generala a felului in care vrea sa functioneze un text, avand grupate efectele pe care vrea sa le provoace; uneori textele incep sa se crispeze; incearca sa impace un imaginar cotidian resimtit monstrus, cu un cotidian al elementelor mici, infantile". Citeaza. Si: "Nu este foarte convingatoare ca autor...". Despre proza: : "Este foarte usor de perceput, autorul poate sa creeze tensiune folosind un mecanism foarte simplu". I se pare relaxant "asa cum este descrisa relatia ascultat/ascultator...". Cristian Galeriu, despre Daneliuc: "...as scrie un scenariu, nu un roman impreuna cu dl D.; in fragment nu se intampla nimic, ai senzatia ca lumea este prinsa intr-o pasta cleioasa; stilul e corect; dorim o hipercorectitudine, nu doar corectitudine". Despre Dana Fodor, abrupt, surprinzator: "...cea mai buna poeta care a citit in cenaclu; te satura de poezie, fiecare poem este un preaplin; e o muzica perfecta tot ce-a scris". Marin Mincu comenteaza ceea ce considera "ipostaza fariseica" a lui Galeriu, "inautentic cand vrea sa laude". Horia Garbea sosit dupa lecturi, dupa o citire in diagonala: "Am parcurs textele, am parcurs jumatate din romanul dlui Daneliuc; am venit pentru ca m-a invitat dl Mincu; am vazut cel mai recent film al dlui D., mi-a placut foarte mult; este un autor si regizor cat se poate de subtil si inteligent; Petru si Pavel nu e genul de roman care sa forteze din partea mea o admiratie speciala; nu am avut revelatia la care operele precedente imi dadeau dreptul sa ma astept." Despre Dana Fodor, fara crutare: "...texte fara valoare si pregnanta, intamplari narate fara stil, nu mi-au starnit o emotie". Florin Anastasiu crede ca "in mod paradoxal Dana Fodor reuseste sa fie poeta cand nu-si propune acest lucru; stiinta poeticitatii lipseste aproape cu desavarsire". Citeaza. Si: "Feminitatea, naturaletea va ajuta foarte mult in acest punct de start". Despre proza: "Nu cred ca incearca sa reflecteze o realitate, o lume, constientizeaza faptul ca ar intra intr-un loc comun; scriitura, extrem de interesanta; am observat un pluriperpespectivism...". Dan Platon comenteaza: "... textul dlui Daneliuc, ca farama dintr-un intreg; ne tine cu atentia la niste timpuri care au fost, nu e cazul sa le uitam; imagini cursive, clare". Despre Fodor, bataie pe sa: "... poeziile mai sunt scrise si pentru cei care nu sunt poeti". Horia Garbea, revenire, indreptare (partiala): "...dl Daneliuc este un maestru, dincolo de aceasta maiestrie, cu ce depaseste corectul, onorabilul, absolut previzibilul ?". Asteptarile dlui Garbea? Fireste, "...la un nivel foarte inalt". Despre Dana Fodor, nimic de indreptat. Mihai Prepelita, la microfon, noteaza ca "in aceasta noapte Soljenitan implineste 85 de ani; dl Daneliuc ajunge la proza in mod logic; problema intelectualului va fi mereu actuala; romanele dlui Daneliuc au rol de spovedanie". Despre Dana Fodor? "... vad aici deja o experienta poetica; poemul "Fetele" ma duce la starea din proza lui Gogol; mi se pare splendid; "Sobolanul", deja tradus in rusa, e foarte bine incheiat, orice rand are farmec". Aici, Marin Mincu spune ca cenaclul, gata, "si-a epuizat discutiile". Si, desigur: ".. sunt convins ca onoarea pe care ne-a facut-o Mircea Daneliuc nu i-a fost pe deplin rasplatita". Si despre Dana Fodor: " ... o debutanta absoluta nu putea sa aiba o sansa mai buna decat aceea a unui debutant". Impresii finale. Mircea Daneliuc, meserias: "Lucrul cel mai onest ar fi sa nu vorbesc. Am senzatia ca am facut un demers inept luand o bucatica din roman si citind-o". Marin Mincu: "De ce ati scris romanul cu un titlu provocator, Petru si Pavel, la ce interogatie interioara raspundeti prin acest roman?". Mircea Daneliuc: "A face literatura este desertaciune, a o parasi este alta desertaciune. Mi-am propus sa ma retrag dupa acest roman. Sunt oameni care duc cu ei in viata cate-o rusine imensa. Asa si acest scriitor/personaj din Petru si Pavel. Sunt in admiratia dlui Garbea ca poate citi o jumate de roman in trei sferturi de ora. Ar fi trebuit sa citesc altceva, o proza scurta, un fragment de teatru. A fost inept...". Marin Mincu: "A fost o experienta utila pentru toti cei prezenti. Un cenaclu nu trebuie sa mearga din triumf in triumf." Mircea Daneliuc: "Lectura a generat bataie de campi". Marin Mincu: "Cand bataia de camp e facuta cu gratie, ca in cenaclul nostru, se deschide o curiozitate catre lectura integrala a romanului". Dana Fodor, si ea, expeditiva, neta: "Nu ma asteptam ca atata lume sa fie surprinsa de aceste poeme, va multumesc ca v-ati uitat la mine". Cand autoarea poemului "Sobolanul" mai spune ceva de niste sobolani, raman cu pixul in aer, sa nu fortez tristetea amicului meu Horia Garbea. Miercuri, aflam, vor citi domnii Nicolae Breban si Bogdan Perdivara. ZIUA cu bine! Marian DRAGHICI P.S.: Am avut o discutie dramatica cu dl Marin Mincu, in redactie, despre poezia Danei Fodor, autoare publicata destul de sustinut la "diligenta cu luneta" (ca si Anton Jurebie, Sebastian Sifft, Ion Maria, Dorin Muresan s.a.). Ce intelege un debutant dintr-un portret critic in care este tratat deopotriva si de "fadoare mimetica" (concedata in "impresie de mimetism"), si de "certa originalitate"? Criticul stie! Insa, presedintele de cenaclu, oricat de important, e musai sa "coboare", sa-si lumineze novicele, nu sa-l incuie, confuzionat, in ceata unor judecati "negociabile", contradictorii si finalmente comice. Ca titular al unei rubrici ce, fara credibilitate, ar fi pur decorativa, adica moarta, mi s-a impus comentariul acesta, trist dar onest profesional. Conteaza ca speranta/ increderea junilor in cenaclu si in Z.l. sa ramana intacta. In rest, Honni soit qui mal y pense.