Presedintele Frantei, Jacques Chirac, isi continua turneul in Pacific cu o vizita de trei zile in Polinezia Franceza. Prima zi este rezervata insulei Tahiti, a doua insulei Bora Bora si, in sfarsit, a treia unui summit Franta-Oceania, a carui importanta rezida in politica desfasurata de Franta in ultima vreme pentru extinderea sau consolidarea sferelor sale de influenta si pentru favorizarea unei lumi multipolare. Situata in emisfera sudica a Oceanului Pacific, Polinezia franceza acopera o suprafata care depaseste ca intindere suprafata Europei, respectiv 5,2 milioane km patrati si este compusa din 5 arhipelaguri, respectiv 118 insule si atoluri din care 76 sunt locuite: arhipelagul Societe, cu insulele cele mai cunoscute Tahiti si Bora Bora, arhipelagul Tuamotu la jumatatea distantei intre Tahiti si Marchize, arhipelagul Gambier si in sfarsit Marchizele, la 1500 de km. de Tahiti, unde se afla mormintele lui Paul Gauguin si Jaques Brel. In 1842, Franta a impus protectoratul sau reginei Pomare IV, iar in 1880 Pomare V a donat toate posesiunile sale - statele din Polinezia aflate in regatul sau - statului francez. In cele doua razboaie mondiale, Polinezia franceza a contribuit cu un batalion la efortul de razboi, "Batalionul Pacific" fiind printre primele care s-au alaturat Frantei libere si generalului de Gaulle in al doilea razboi mondial. In 1958, populatia Polineziei se pronunta prin referendum pentru mentinerea teritoriilor sale in cadrul Republicii Franceze. In 1977, Legea din 12 iulie ii acorda un grad de autonomie si gestiune administrativa si financiara, iar autoritatea metropolei este reprezentata de un inalt comisar al Republicii. In 1984, Polinezia primeste statutul de "Teritoriu de peste mare dotat cu autonomie interna in cadrul Republicii". Alte reglementari sunt in curs pentru a defini statutul Polineziei, care doreste sa ramana teritoriu francez; polinezienii au de altfel, ca si caledonienii, nationalitatea franceza, iar aici nu exista miscari independentiste. Sosirea presedintelui francez la Papeete, capitala insulei Tahiti, a antrenat o adevarata invazie de multime pe pista aeroportului. Seful statului francez a fost primit, traditional, cu coliere de flori, iar reprezentantii diverselor comunitati au prezentat dansuri rituale in ritmul tobelor tahitiene. O multime de curiosi s-a adunat pe pista, iar cum presedintele Chirac isi pastreaza obiceiul de a saluta pe toata lumea care isi da osteneala sa ii vina in intampinare, ceremoniile de la aeroport s-au prelungit pana seara tarziu. Tahitienii sunt multumiti de statutul lor, iar viata in insula este indestulata. Turismul, pescuitul si industria perlelor fac ca nivelul de viata sa fie foarte ridicat. Tahiti este a doua tara exportatoare de perle, ocupand 24,3 la suta din piata mondiala. Perlele polineziene sunt gri, cu irizatii verzi, roz sau bleu, si in prezent sunt recenzate nu mai putin de 700 de ferme de perlicultura in lagunele arhipelagului; productia a atins 11,7 tone de perle in 2000! Poporul tahitian a fost metisat de-a lungul timpului, iar oamenii - mai ales femeile - sunt de o frumusete exotica. Trasaturile femeilor din tablourile lui Gaugain abia se mai intrevad, dar liniile fetei s-au rafinat iar culoarea tenului s-a deschis; este un amestec intre rasele africana, caucaziana si asiatica care a creat aproape o rasa noua in insule. In discursul pe care l-a pronuntat la sediul executivului local, Jacques Chirac a multumit tahitienilor pentru contributia pe care si-au adus-o de-a lungul timpului la dezvoltarea natiunii. Chiar in timp ce undeva, in oras, o demonstratie organizata de pacifisti protesta impotriva testelor nucleare (incheiate, totusi, in 1996!), Jacques Chirac a afirmat: "Experimentarile din Pacific au permis tarii noastre sa isi prezerve suveranitatea si independenta. Fara Polinezia, Franta nu ar fi azi puterea care este, capabila sa exprime, in concertul natiunilor, o pozitie autonoma, independenta si respectata. Republica nu uita acest lucru." Seful statului francez a multumit de asemenea polinezienilor pentru sustinerea pe care au manifestat-o fata de politica sa in timpul crizei irakiene. "In aceste ultime luni, in plina criza irakiana, Franta a purtat in lume si in fata organizatiei Natiunilor Unite un mesaj de pace, de respect al dreptului si de solidaritate. Am fost sensibil la sustinerea foarte puternica pe care Teritoriile de peste mare si voi insiva mi-ati acordat-o. Azi, am convingerea ca organizarea lumii nu poate fi decat multipolara, si ca aceasta organizare nu se poate baza decat pe multilateralism." De altfel, cu siguranta ca importanta pe care seful statului francez o acorda acestei viziuni va fi evidentiata in cursul Summitului Franta - Oceania, care incepe astazi.

Fair Press