In perioada 14-18 iulie, reputatul centru de conferinte Wilton Park, unul din partenerii academici independenti ai Ministerului de Externe de la Londra, a organizat o dezbatere cu tema "Politica externa, de aparare si de securitate a Europei dupa Irak". ZIUA a participat la conferinta cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii la Bucuresti. Dezbaterile sunt foarte utile si pentru viitorul Romaniei, ca membru NATO si UE, viitor participant la deciziile privind securitatea, apararea si politica externa europeana. Viitorul Europei, cu sau fara SUA? Cei peste 50 de participanti, majoritatea specialisti din tarile membre NATO si UE, analisti de marca, responsabili din cadrul guvernelor europene sau reprezentanti ai unor organizatii neguvernamentale si-au expus transant parerile despre un subiect ce framanta toate mediile occidentale : va ramane Europa ancorata puternic in relatia cu SUA sau va trebui sa-si croiasca o cale singura in domeniul politic, economic si militar? Timp de 50 de ani, Europa Occidentala a fost total dependenta de forta economica si militara americana, singura in masura sa-i asigure securitatea in fata unui eventual conflict cu "marele inamic de la rasarit, URSS". Odata disparuta aceasta amenintare, unele tari din cadrul Uniunii Europene considera ca independenta fata de SUA trebuie sa creasca si ca e imperios necesara crearea unei identitati europene de aparare si securitate. Tragicele evenimente de la 11 Septembrie 2001, razboiul din Afganistan dar in special interventia militara in Irak au schimbat definitiv tabloul strategic mondial, dar si conceptiile politice si militare clasice. Riscul unor paralelisme inutile cu NATO Daca Statele Unite nu se vor implica mai serios in privinta restructurarii si modernizarii NATO, alianta va pierde mult din greutate in perioada urmatoare, a fost de parere unul dintre participanti. Franta trage evident spre diminuarea rolului NATO si crearea unei identitati europene de aparare si pentru ca SUA au intervenit in Afganistan si Irak in mod unilateral, constituind coalitii ale celor care doresc sa participe, fara ca interventia militara sa se faca prin intermediul NATO. Adica ignorand partenerii europeni. Abia acum, dupa doi ani, NATO incepe sa se implice in misiunea din Afganistan, iar pentru Irak se poarta inca discutii. Pe de alta parte, daca Franta si alte tari europene doresc sa creeze o forta militara a UE, exista riscul aparitiei unui paralelism inutil de comandamente militare cu NATO, pe aceleasi arii de desfasurare continentala. In plus, acest lucru ar crea dezechilibre strategice care au existat timp de 50 de ani. Turcia, intr-o pozitie ingrata Turcia, spre exemplu, se simte serios amenintata de actualele dispute dintre SUA si unele tari europene, pentru ca are o pozitie importanta in cadrul NATO. Scaderea importantei Aliantei nu este in interesul sau politic. In plus, relatiile Turciei cu UE sunt dificile, problema Ciprului este inca una sensibila pentru guvernul de la Ankara si tot acest tablou arata ca importanta strategica a Turciei ar putea scadea drastic. Prin respingerea cererii americane de tranzitare a trupelor si de folosire a bazelor sale pentru operatiunile din Nordul Irakului, Turcia a reusit "performanta" unica de a-si strica serios relatiile cu partenerul sau strategic - SUA. Prezenta unei forte militare americane masive in Irak pe termen lung, crearea unor noi baze in Romania si Bulgaria (folosite deja in Operatiunea Iraqi Freedom) fac ca Turcia sa aiba ingrijorari justificate pentru viitor. ONU, o institutie depasita de realitati Ideile pro si contra rolului dominator al SUA la nivel mondial au fost sintetizate de un participant britanic, care a afirmat ca "acum circa 10 ani eram disperati sa determinam SUA sa se implice in operatiunile din Balcani, care devenise o zona de risc major pentru Europa. Dupa esecul grav din Somalia, Bill Clinton a refuzat o perioada sa mai implice fortele militare americane in misiuni externe. Acum suntem ingrijorati de o prea mare implicare a SUA." O alta idee a fost aceea ca ONU este o institutie nereformata, depasita pentru actualul context. Consiliul de Securitate si-a demonstrat ineficienta in rezolvarea unor conflicte cum sunt cele din Kosovo si Macedonia. In plus, la ONU au un cuvant de spus si tari conduse de dictatori, ceea ce face din aceasta institutie una lipsita de credibilitate. Un reprezentant finlandez a afirmat ca "a crea acum o noua institutie europeana, care sa nu foloseasca influenta si puterea SUA, ar fi o greseala." Un alt participant a exprimat ideea ca "tarile din Europa atat de preocupate in a intra in competitie cu SUA ar trebui mai intai sa se concentreze pe rezolvarea crizelor europene din Kosovo, Bosnia, Macedonia si altele. Iar in lume sunt atat de multe si de serioase probleme care ne privesc pe toti, incat SUA nu trebuie lasate sa le rezolve singura." Vechea Europa simte ca pierde teren Mai multi specialisti au fost de parere ca Franta, Germania si Marea Britanie ar trebui sa formeze nucleul de sprijin al SUA pentru rezolvarea crizelor europene si mondiale. Implicarile firave ale UE in Macedonia si Congo, capacitatea militara si economica foarte mica a UE in raport cu SUA demonstreaza clar ca o buna perioada de timp de acum inainte, SUA vor fi inca in pozitia de lider. In discutiile libere ce au urmat dezbaterilor, participantii au discutat despre afirmatiile secretarului american al apararii, Donald Rumsfeld, privind Noua Europa, formata din noile tari membre NATO si Vechea Europa, al carei lider este Franta, ce doreste o separare accentuata de initiativele americane. Una din idei a fost aceea ca Vechea Europa simte ca pierde teren in fata noilor aliati ai SUA din Estul Europei, in special in cadrul NATO, si de aceea incearca subminarea Aliantei. Strategia lor se bazeaza pe cresterea rolului militar al UE, acolo unde noii veniti nu conteaza inca foarte mult, din cauza performantelor economice slabe si a lipsei de influenta politica. Dar in momentul de fata nu se poate vorbi de o unitate intre membrii UE privind atitudinea fata de SUA, iar optiunea pro-europeana in privinta apararii si securitatii nu este nici pe departe una consensuala. SUA, arogante, dar inca cele mai tari O alta opinie a fost aceea ca SUA sunt dezorientate dupa 11 septembrie 2001, ca forteaza nota pe plan militar pentru a compensa unele esecuri grave pe plan politic si chiar economic, ca au o pozitie aroganta si intoleranta in fata unor initiative europene si ca situatia extrem de dificila din Irak este consecinta directa a acestor fapte. In privinta optiunii de securitate NATO/UE, un participant polonez a reliefat ca NATO a reusit un echilibru european de securitate unic in perioada Razboiului Rece. Un nou concept de securitate, fara implicarea SUA, s-ar putea dovedi un proces neviabil. Statele Unite au investit in Europa peste 800 de miliarde de dolari, iar acum cheltuie de peste 20 de ori mai mult pentru aparare si securitate decat toata Uniunea Europeana la un loc.

Radu TUDOR