Denisa Mirena Piscu (1980) s-a nascut la Brasov si este studenta la Facultatea de litere a Universitatii din Bucuresti. Din fragmentele fara titlu citite se retine mai mult sugestia unei stari poetice posibile decat sa se intrevada poezia ca atare; ca receptori, ne aflam oarecum indecisi in privinta influentei lui Eugen Ionescu din Elegii pentru fiinte mici si mimarea metodei "fracturiste". Subiectul poetic se comporta el insusi la fel de indecis, drapandu-si reactiile cu acea "cvasi-luciditate creatoare" ce caracterizeaza imprevizibilitatea infantila. Acesta exploreaza realul "cu ochii deschisi" desi e tulburat de infuzia drogului somnifer ce estompeaza conturul lucrurilor familiare. Tocmai amalgamul de senzatii si perceptii fruste, descris cu naturalete netrucata, confera autenticitate textului ce se instituie treptat in scriitura originala. Nu am avut revelatia in vis, m-am asezat doar pe o banca verde si rece, am asteptat sa scriu si incet, fara sa-mi dau seama, nepotrivit si extrem de penibil, somnul m-a gatuit in fata milioanelor de privitori.   Capul ei se apropia de al lui, Inelele parului ii atingeau fruntea Barbiile ascutite se toceau una pe alta. Somnul in ochii lor, molipsitor somnul care le oprea sarutul la atingerea dintre dinti...   Sunt suspendat ca un condamnat la spanzuratoare De aceste cateva clipe De cvasi-luciditate creatoare. In curand, cineva drag mie si grijuliu o sa-mi traga scaunul de sub picioare, o sa ma acopere cu plapuma.   Sunt ingrozita in fiecare noapte de sunetul ceasului desteptator. Prea repede a trecut martie, inainte sa ma mai pot da inca o data pe gheata. Dimineata ma trage cu coltii ei transparenti, imi ofera otrava pe tava.   Dincolo de dobandirea unui anumit fel de intelepciune cauzele somnului imi sunt necunoscute. Ma intind pe covor, ravasita, moarta, nespalata pe dinti, si adorm.   M-am uitat pe fereastra incercand sa identific in peisajul urban lucruri ascutite, imagini capabile sa-mi pastreze ochii deschisi � imagini ca doua scobitori ascutite infipte intre gene. Privirea imi aluneca intr-o periculoasa rotire concentrica. Somnul, apropiindu-se ca un ac de seringa tocit. Somnul imi patrunde in oase halucinatoriu, pervers, cu moleseala cu care dezlipesti o foaie alba de hartie de pe geam.   Burlanul mic de metal, la etajul patru din blocul cenusiu, ca un falus nefolosit de prea multa seceta, de somn.   Mustata i se desprinsese de pe buza si ii atarna in dreptul caninilor, incurcandu-l la mestecat: Fire groase de par, peste paine, si incet-ncet propriul trup.   Lui Carmen ii place mustul Lui Carmen ii plac iepurii, "mici si dragalasi", cu coditele lor neterminate, ca un copil fara mana.   Imi ascund cu parul ochii obositi, Privirile celorlalti, ca niste sulite tocite, Zgariindu-ma fara sa doara.   Mi-e atat de somn incat craniul mi se topeste incet, intr-o pasta inconfortabila, lipicioasa, care nu-mi permite deloc alunecarea.   Oala de ciorba, cu rate mari desenate pe ea, cu inimi rosii, metalice.   Incantatoare imaginea omului adormit: Genele i s-au lipit, sufletul horcaie, imbujorarea pometilor e semn bun. Cu nerabdare asteapta Acestia Adormirea (disparitia lui temporara din Colectiv) Somnul, ca o lipitoare uriasa ce iti acopera ochii si nasul si gura aducandu-le lor satisfactie.   Hristos trezit din Somnul Sau de un strain bolnav.// Hristos pe care un strain bolnav Il trezeste din Somn.   Imi ascund cu parul ochii obositi. Ma gandesc la el, ca ar putea fi un tata bun pentru copilul pe care eu si somnul avem sa-l concepem fara durere.   La masa avem mere si branza, firimituri mari de paine, si cele doua bolnave multumindu-si una alteia pe soptite.   Pe coji de banane tigrul pasea, imparateste, (acum) intr-o alunecare Somptuoasa.   Dictionarul rosu, cu perforari tehnologice pe muchia filelor, taieturi speciale, pe grupuri de litere, pentru identificarea mai rapida a cuvintelor; dictionarul rosu strivea musca.   Preotul incalecase pe cel mai mare bour din gospodarie. Incerca sa-l struneasca, sa-l invete sa are printre florile artificiale si capite de fan argintii, pe pamantul imprumutat de la gradina zoologica.   Copilul, cu mana inchisa, sfarcul bombat intre dintii de lapte, dintii din laptele mamei, bule mici, alburii, intre buze.

Marin Mincu