Ioan GROSAN 

In ultima vreme se poate remarca faptul imbucurator pentru toata lumea ca Adrian Nastase nu mai spune asa multe prostioare. Se vede de la o posta (Posta Dorobanti) ca exercitiul puterii l-a maturizat si ca discursul sau nu mai e de tipul "ce-i in Gusa, si-n capusa"; dimpotriva, a castigat in subtilitate si-n capacitatea de a sugestiona in plan secund. Din aceasta perspectiva ni se pare foarte semnificativ gestul premierului de a-i aduce discipolului Victor Ponta, la festivitatea de alegere a acestuia in functia de presedinte al Tineretului Social-Democrat, un album cu Nicolae Titulescu, atragand totodata atentia intregii mass-media ca Victoras "seamana foarte tare din profil cu Nicolae Titulescu". O fi semanand, nu zic ba, dar oare numai asemanarea asta sa-l fi facut pe Adrian Nastase sa tina albumul in lumina blitz-urilor? (In fond, si Nicolae Vacaroiu seamana leit cu fostul mare fotbalist Mircea Sasu pe vremea cand acesta se afla in ultimul sau stadiu, dar asta n-are nici o semnificatie.) Cred ca premierul a vrut, de fapt, sa dea un semnal. Cui? Dupa parerea mea, lui Mircea Geoana. Aratandu-l pe Titulescu vizavi de profilul lui Ponta, Adrian Nastase i-a aratat, de fapt, lui Geoana, pisica. Se stie (sau, ma rog, se banuieste) ca actualul - era, Doamne iarta-ma, sa zic vremelnicul - nostru ministru de Externe e omul lui Ion Iliescu. Plus ca popularitatea lui Geoana se presupune a fi, dupa Praga, in crestere. Pericol, deci. (Apropo: nu cam tot asa a fost debarcat si Radu Vasile in 1999, spre capatul anului, dupa succesul de la Helsinki?). Eu, in locul lui Mircea Geoana, m-as teme de albumele astea. Pentru ca fostul nostru ambasador la Washington nu prea seamana cu nimeni din idolii lui Nastase; el seamana, poate, dar asta in chip firesc, natural, cu tatal sau. Ceea ce nu-i suficient la o adica, la o remaniere, adica.