Ministrul Educatiei si Cercetarii, Ecaterina Andronescu, patroneaza din toamna trecuta o afacere cu gir guvernamental, in valoare de 1054 milioane de euro si sapte milioane de dolari, concretizata in zece proiecte IT, cu termen de derulare din 2001 in 2010. Surse interne ale MEC ne-au informat ca Abramburica a cumparat toamna trecuta 1600 de computere ultraperformante (la circa 1500 dolari/bucata) pentru a dota scolile si liceele. Totalul achizitiilor ar fi insumat 6,5 milioane de dolari, iar anul acesta sumele ar fi si mai mari. Aceleasi surse anuntau ca MEC a achizitionat de la o firma cu sediul intr-un apartament de bloc din Sectorul 6 un program (soft) de 800.000 de dolari, suma considerata de-a dreptul colosala. Aceste achizitii, deloc mediatizate de MEC, au "transpirat" in plin scandal al manualelor, cand Abramburica se vaita ca nu poate risipi banii ministerului. Investigatiile noastre jurnalistice au descoperit ca MEC a achizitionat in toamna anului trecut un program de gestiune de date cu 800.000 de dolari de la firma SIVECO Romania SA, firma cu sediul in Str. Rasaritului nr. 1, bloc 118, apt. 48, in care actionar majoritar, cu 96,39%, este o firma olandeza - Danel Business Ventures B.V. Firma SIVECO are o traditie aparte in tara noastra, ea livrand soft-uri unor institutii de stat. De asemenea, MEC a achizitionat computere si echipamente de la prestigioasele firme IBM, Compaq si Hewlett-Packard de ordinul milioanelor de dolari, cu scopul de a dota scolile si liceele, in cadrul unui program national de informatizare a invatamantului. Graba care strica treaba Lucrurile ar fi fost bune si frumoase daca opinia publica, si mai ales piata IT, ar fi auzit vreodata de organizarea vreunei licitatii, cum cere legea in cazul achizitiilor publice de anvergura. Contactat directorul general al Departamentului Informatizare din MEC, Valentin Cotarta, ne-a confirmat achizitiile, dar ne-a precizat ca ministerul nu a avut bani, ci a cumparat in baza unui credit guvernamental. Adica firmele IBM, Compaq si HP au venit ele cu banii, urmand sa-i recupereze in anii viitori. De ce nu s-a mai facut licitatie? Valentin Cotarta ne-a explicat ca cele 6,5 milioane de dolari prevazute in bugetul MEC pe anul 2001 nu fusesera cheltuite pana in noiembrie si atunci s-a apelat la o solutie disperata, pentru a nu fi pierduti banii. Tot el ne-a precizat ca MEC a ales cele mai scumpe firme, deoarece altele nu ar fi avut atatia bani si nu ar fi putut asigura un service eficient in toate scolile din tara, iar in plus SIVECO, IBM, Compaq si HP ar fi decis ca nu lucreaza nedespartite. Cum incalcitele motivatii se bateau cap in cap, ne-am adresat in scris direct ministrului Ecaterina Andronescu, pentru a ne lamuri de ce nu a organizat licitatie publica internationala. Licitatia a fost in fapt "un apel lansat de MEC" Ecaterina Andronescu ne-a raspuns fara referiri la sume, datele negocierii, valoarea contractelor, dovedind la acest capitol ca are multe de ascuns: "La apelul lansat de MEC la inceputul lunii mai 2001 catre toate companiile IT care actioneaza pe piata locala au raspuns neconditionat (proiectul neavand nici un fel de resurse financiare) firmele SIVECO Romania, Compaq, HP si IBM. In acest fel s-a nascut ideea unui consortiu format din cele patru companii, bazat pe actiunea de sprijin a MEC in demersul sau (...) In urma unei analize inter-ministeriale in cadrul careia s-au luat in calcul toate componentele de ordin tehnic, economic, pedagogic, MEC a decis contractarea produselor si serviciilor necesare implementarii etapei 2001 a Proiectului privind Sistemul alternativ de educatie asistata pe calculator cu consortiul format din firmele SIVECO, IBM, Compaq si HP (...) incheierea contractului cu firmele amintite au facut in prealabil obiectul unui Memorandum aprobat in sedinta Guvernului din 25 octombrie 2001. Din punct de vedere legal, temeiul acestei atribuiri se regaseste in prevederile OUG nr. 60/2001 privind achizitiile publice, art. 9 si art. 12, care reglementeaza procedura de achizitie prin negociere cu o singura sursa". Matematica ministeriala OUG 60/25 aprilie 2001 prevede intr-adevar posibilitatea negocierii cu o singura sursa, dar in conditii extreme, bine stabilite, in care insa nu se incadreaza achizitiile Abramburicai. IBM, Compaq si HP nu pot fi considerate o singura sursa, fiind firme distincte, concurente pe plan international. In plus, SIVECO este o firma de soft, care are un cu totul alt obiect de activitate decat celelalte firme enumerate. Ideea de "consortiu", prin care Ecaterina Andronescu a botezat cele patru firme, pentru a le da o aparenta de legalitate sub nascocirea termenului - "o singura sursa", nu pacaleste pe nimeni. Cu atat mai mult cu cat in joc sunt milioane de dolari, platite de contribuabili. In alta ordine de idei, desi proiectul de informatizare a scolilor a fost aprobat de Guvern (mai precis de GPTI (Grupul pentru Promovarea Tehnologiei Informatiei) condus de premierul Adrian Nastase, Ecaterina Andronescu sustine ca achizitiile ei ar fi facut "obiectul unui Memorandum aprobat in sedinta Guvernului din data de 25 octombrie 2001". Din Buletinul de Presa al Guvernului Romaniei din 25 octombrie 2001, care poate fi consultat pe Internet la adresa www.guv.ro, rezulta, in mod surprinzator, ca printre cele patru memorandumuri supuse dezbaterii in sedinta de guvern a respectivei zile, nu figureaza sub nici o forma memorandumul invocat de ministrul Educatiei. De ce nu s-a efectuat o licitatie publica, in conditiile in care firme IT recunoscute de pe piata romaneasca, europeana si asiatica puteau oferi echipamente la preturi mult mai mici decat IBM, Compaq si HP - iata o intrebare la care Ecaterina Andronescu ar trebui sa raspunda. Elevii din scoli puteau lucra la fel de bine si pe alte computere fabricate, cu aproape aceleasi performante tehnice, dar mult mai ieftine. Abramburica, care a provocat un adevarat scandal al manualelor, sustinand ca prin impunerea unor preturi minime la carti ar fi economisit suma de un milion de dolari, nu s-a mai aratat le fel de grijulie cu banul public. Ce mai mestereste Abramburica Oricat de fabuloase ar parea sumele pe care le vom enumera, ele provin din documentele oficiale ale MEC. Este vorba de 10 proiecte indraznete, laudabile de altfel, care se deruleaza in intervalul 2001 - 2010, dar pentru care nu s-a auzit pana in prezent de vreo licitatie. Unele proiecte s-au demarat, insa MEC nu le mediatizeaza din motive de neinteles. Iata ce investitii dirijeaza Ecaterina Andronescu, fara licitatii, asa cum reies ele din dosarele oficiale ale MEC: - Programul SEI - Sistemul Educational Informatizat (computere in 1500 de licee si 6400 de scoli) - 500 milioane de euro in perioada 2001 - 2010; - Dezvoltare soft educational pentru invatamantul preuniversitar - 20 milioane de euro in perioada 2001 - 2010; - Management asistat de calculator pentru invatamantul preuniversitar - Programul SMART - 6 milioane de dolari, in perioada 2002 - 2010; - Carduri SMART - evidenta computerizata a elevilor si cadrelor didactice - 4 milioane euro, in perioada 2002 - 2005; - Retea educationala REODUNET nivel 0 si 1 - 100 milioane de euro, in perioada 2002 - 2005; - Formarea de resurse umane si IT in invatamantul preuniversitar - 20 milioane de euro, in perioada 2002 - 2010; - Introducere manuale electronice in invatamantul preuniversitar - 100 milioane de euro, in 2002; - Sistem educativ "Video on Demand" - 300 milioane de euro, in perioada 2003 - 2010; - Program Data Center - 10 milioane de euro, in 2002; - Instalarea de Info-chioscuri in scoli - un milion de dolari, in perioada 2003 - 2004.

Razvan SAVALIUC