Esecurile suferite de serviciile secrete euro-atlantice in prevenirea evenimentelor din 11 septembrie 2001 au declansat o veritabila stare de paranoia in randul celor chemati sa asigure securitatea sistemelor democratice - de la instante administrative pana la serviciile secrete. Masurile de combatere a terorismului international, adoptate in mare viteza sub presiunea si imperiul actelor teroriste de pe Coasta de Est a Statelor Unite, au fost frumos ambalate in "sacrificii patriotice". In realitate, primele victime ale razboiului anti-terorist au fost libertatile civice: invocand necesitatea unei vigilente sporite, legiuitorii de dincolo de Ocean au amendat elemente constitutionale care altadata pareau sacre si intangibile. Treptat, aceste initiative au traversat Atlanticul, Parlamentul European lansand recent o initiativa demna de George Orwell, un demers ce putea fi asociat doar cu amintirea dureroasa a regimurilor totalitare de sorginte stalinista. Serviciile secrete vor sti totul despre europeni Parlamentul European a adoptat, joi seara, o lege prin care agentiile specializate - serviciile secrete, de informatii - si chiar si politia au dreptul sa obtina informatii despre convorbirile telefonice si corespondenta electronica a fiecarui cetatean al Uniunii Europene. Legea, sunt de parere euro-deputatii, va conferi expertilor in combaterea terorismului puteri sporite in ce priveste accesul la informatiile private ale persoanelor suspecte, insa activistii britanici pentru drepturile omului, citati de cotidianul londonez The Guardian, apreciaza ca "problema, cand incerci sa supraveghezi cateva persoane, este ca termini prin a supraveghea pe toata lumea". In ciuda criticilor vehemente exprimate de nenumarate organizatii de protectie a drepturilor si libertatilor civile, euro-parlamentarii au cedat, in cele din urma, presiunilor exercitate de Guvernele statelor membre ale Uniunii, in frunte cu Marea Britanie, adoptand un document prin care serviciilor de informatii li se ofera deplina libertate de a supraveghea fiecare utilizator de telefon sau INTERNET. Legea adoptata in sesiunea parlamentara desfasurata la Bruxelles urmeaza sa fie ratificata de cele 15 Guverne ale statelor ce compun Uniunea Europeana. Operatorii de servicii telefonice si cei de INTERNET vor fi obligati sa stocheze, pe o perioada nespecificata, informatii detaliate legate de convorbirile purtate de fiecare dintre abonatii sau, dupa caz, adresele de e-mail cu care beneficiarul a intrat in contact si chiar paginile (site-urile) de INTERNET accesate. Pentru interceptarea continutului efectiv al convorbirilor sau corespondentei, persoanele abilitate sa o faca au, in continuare, nevoie de mandate speciale, insa, conform noii legi, autoritatile vor dispune de un tablou complet asupra relatiilor sociale ale fiecarui individ. Mai mult, urmarind convorbirile purtate de pe aparatele mobile, serviciile secrete vor fi capabile sa stie cu precizie traseul parcurs de fiecare cetatean in parte. O noua tehnologie, experimentata si aflata in prag de implementare, va permite identificarea locatiei in care se afla utilizatorul de telefonie wireless cu o eroare de cativa metri. Legea "face din oricine un suspect" Cabinetul Tony Blair a fost unul dintre promotorii implementarii acestei legi, dupa ce, in prealabil, Guvernul de la Londra incercase, prin legea anti-terorista initiata imediat dupa 11 septembrie, sa impuna masuri de interceptare a informatiilor private. In decembrie, anul trecut, Guvernele celor 15 au propus introducerea unei clauze legale prin care firmele care ofera servicii de telefonie si INTERNET sunt obligate sa pastreze "log"-urile convorbirilor telefonice, ale e-mail-urilor si conexiunilor INTERNET: numarul de la care s-a facut apelul, numarul apelat, respectiv adresele de posta electornica sau ale site-urilor vizitate, data si ora comunicatiei. Conform legislatiei europene, pana in prezent, companiile erau obligate sa pastreze aceste informatii pana in momentul in care abonatul isi achita datoriile fata de prestatorul de serviciu. Unii dintre adeptii introducerii noilor reglementari au pledat pentru prelungirea perioadei de stocare a informatiilor pe o perioada de pana la sapte ani. Fiona Taylor, consilier al Asociatiei Europene de Telecomunicatii (ETNO), a apreciat, intr-o declaratie acordata publicatiei australiene Industrial Standard, ca prevederea aprobata de Parlamentul European nu defineste "informatia", lasand loc de interpretari. Aceasta ambiguitate, se teme Taylor, ar putea conduce inclusiv la "stocarea inregistrarii continutului mesajelor", indoiala manifestata de reprezentanta ETNO fiind impartasita si de directorul pentru afaceri europene al Asociatiei Europene a Providerilor de INTERNET, EuroISPA, Jo McNamee. La randul ei, Ilka Schroeder, membra din partea ecologistilor germani in Parlamentul European, a apreciat ca legea "face, practic, din oricine un suspect". Amintim ca, la inceputul saptamanii, Federatia Internationala a Jurnalistilor lansase, la randul ei, un protest, avertizand ca "politicienii folosesc temerile publice si de securitate pentru a submina drepturile si libertatile populatiei".

Cristian STEFANESCU