Publicam aceste doua extrase, mai mult decat revelatoare, din binecunoscuta lucrare a lui Allendy - Le symbolisme des nombres � dedicata semnificatiilor esoterice ale numerelor. Ne abtinem sa le comentam pe larg, lasand cititorilor paginii noastre sa guste, fiecare in parte, frisonul intelesurilor ascunse. Pentru moment credem totusi util sa le orientam atentia "metafizica" catre cele doua betisoare ale unsprezecelui oglindite infricosator in paralelismul verticalelor celor doua turnuri newyorkeze, anulate de curand, ca si inspre axul duhovnicesc al Bucurestiului, reprezentat de Dealul Mitropoliei, anulat si el prin introducerea factorului perturbator, dublul malefic pe care il intrupeaza sinistrul damb al Casei Poporului. Am studiat unitatea cosmica reprezentata de numarul zece, dar, inainte de a trece la binarul cosmic care este douazeci, trebuie sa urmarim o serie de numere intermediare, primul din aceasta serie fiind unsprezece. - Aceste numere, care nu sunt nici numere fundamentale simple etc., nici zecimale simple, nici sute simple, dar care sunt rezultatul adunarii acestor elemente intre ele pot fi numite, din punctul de vedere al simbolismului care ne intereseaza, numere complexe. � Unsprezece este primul dintre aceste numere complexe; el este alcatuit din 10+1, adica este Decarul perturbat cu o unitate. In acest moment in care ciclul fundamental a fost inchis, nu mai este cazul sa descoperim in acest numar ceva care sa continue ideea de Univers si sa o completeze sau sa fie rezultatul acesteia � o astfel de cautare ar fi lipsita de sens. Trebuie insa sa tinem seama de faptul ca el reprezinta doua elemente: pe de o parte Universul in unitatea sa, pe de alta, un element nou care se adauga la cele existente. Dar ce s-ar putea adauga unui intreg suficient sie insusi, daca nu un element capabil sa-l destabilizeze, rezultat al dedublarii accidentale a uneia din partile sale componente? Luand ca sistem de comparatie microcosmosul uman si considerand aceasta unitate sintetica a corpului uman alcatuita din organe si celule, ce am mai putea adauga la aceasta unitate sintetica, daca nu un produs patologic, o tumoare, o monstruozitate? Analizand in microcosmosul uman cealalta unitate sintetica a sa, care este constiinta, ce am mai putea sa-i adaugam, daca nu un element morbid, o obsesie, o personalitate parazita, o posedare? Oricum am privi lucrurile, descoperim in numarul 11 o semnificatie defavorabila, deoarece acesta constituie rezultatul hibrid a doua unitati: o unitate simpla si o unitate binara. Mai mult, acest numar plaseaza intregul cosmic in fata unui element cu evidente functii perturbatoare. Pe scurt, unsprezece este numarul initiativei individuale, fara legatura cu armonia cosmica, avand un continut mai degraba nefavorabil. Procesul de adunare teozofica face ca totalul a doua cifre compuse sa aiba totdeauna drept suma cifra 2, adica numarul nefast al luptei si al opozitiei. Acum, cand stim ca cifra zecilor si a sutelor exprima aceeasi idee ca cifra numerelor simple, chiar daca intr-o acceptie mai precisa, putem intelege mai bine cele afirmate mai sus. In realitate, adunarea teozofica a unui numar complex ca 11 este un proces de analiza la fel de logic ca cel care presupune sesizarea unui dublu Binar intr-un Cvadruplu sau a unui dublu Ternar intr-un Senar(Sextuplu). � Adunarea teozofica, aplicata unui numar oarecare format din doua cifre, asociaza o idee de natura cosmica unei idei elementare intr-o rezolvare rationala. � In cazul numarului 11 este sigur ca insumarea Cosmosului unificat (sau a unitatii cosmice) cu o sub-unitate individualizata si care se comporta ca o unitate independenta nu poate provoca decat o opozitie sau un antagonism regasit in produsul binar al adunarii a doua cifre. Unitatea binara pe care am studiat-o ceva mai inainte era rezultatul adunarii a doi termeni pur metafizici si abstracti; unitatea binara pe care o promoveaza numarul 11 si pe care o analizam aici este rezultatul adunarii unui termen metafizic si a unuia cosmic. Aceste observatii ne fac sa consideram numarul 11 ca simbol al luptei interioare, al dezacordului, al revoltei, al ratacirii. SFANTUL AUGUSTIN1 spune ca acesta este numarul incalcarii legii, deoarece depaseste cu unu cifra zece, cifra Decalogului. El reprezinta "blazonul pacatului". CL. de SAINT-MARTIN face observatie ca 11 a fost numarul discipolilor lui Hristos, dupa tradarea lui Iuda si arata ca adunarea teozofica face din el numarul separarii si diviziunii. La randul sau, AGRIPPA afirma: 11 este numarul pacatului si al pocaitilor: iata de ce era randuit sa existe in Tabernacol unsprezece saci de siliciu, care erau vesmantul penitentei si ale celor care isi deplang pacatele". Din cele ce stim cu privire la numere, 11 exprima mai mult chiar decat pacatul uman: acest numar reprezinta pacatul, in general, altfel spus, pacatul cosmic. El este asociat mai ales cu revolta ingerilor, cu patrunderea pacatului in lume. "In 11, spune LACURIA2 descoperim o unitate inferioara unitatii divine: LUCIFER. Aflata sub semnul disocierii, aceasta unitate marunta are de ales intre doua cai: una prin care se poate ridica la armonie, unindu-se cu unitatea divina si o a doua, prin care se poate margini la a ramane o unitate inferioara, reprezentand raul. 11 reprezinta ispita, pericolul care pandeste orice faptura ce cauta sa se indeparteze de Dumnezeu." Exista putine simboluri si aplicatii ale acestui numar. Chinezii impart corpul omenesc in cinci organe dominate de polaritatea Yang si sase dominate de polaritatea Yin, impartire care exprima un dezechilibru fundamental, corpul fiind o forma tranzitorie si coruptibila. � La indieni, Legile lui Manu vorbesc despre unsprezece organe de simt (1-16), unsprezece Roudras (semi-zei) (XI-221). In Evanghelii, ne aducem aminte de muncitorul din cel de-al unsprezecelea ceas. Prin simplificare teozofica, 11 este asociat Binarului in aceeasi masura ca si 20 si nu este de mirare ca in sistemul tarocului, acelasi arcan poate fi tradus prin doua acceptiuni apropiate, in virtutea antagonismului lor. � Al unsprezecelea arcan, Forta, poate fi asociat deopotriva cu initiativa individuala a numarului 11, ca si cu antagonismul cosmic al numarului 20. La fel, cel de-al doisprezecelea arcan ar putea corespunde deopotriva numarului 12 (1+2=3) si numarului 30 (3+0=3). Preferam, insa, sa asociem aceste arcane numerelor care le corespund, prin intermediul valorii numerice a literelor ebraice corespondente. Asadar, numarul 11 a fost considerat drept uniunea dintre unitatea primordiala absoluta si unitatea compusa decara, drept adunarea punctului de sosire la punctul de plecare. Aceasta idee va fi exprimata in sistemul cabalistic de Ayn Sof (esenta), alaturi de cei zece sefiroti; pe baza acestei asocieri, Wronski a reusit sa-si construiasca legea sa referitoare la creatie, admitand: 1. existenta unui Ternar generator, el insusi generat de un element neutru; 2. existenta unui Cvadruplu rezultat din combinatia elementelor acestui Ternar; 3. un al doilea Cvadruplu rezultat al fuziunii sau al influentei reciproce a elementelor primordiale. Aceste unsprezece elemente care concentreaza intreaga realitate cunoscuta au fost raportate la sefiroti dupa cum urmeaza: Cunoasterea corespunde lui Hoema, Existenta lui Bina; diversitatea lor este neutralizata de Elementul Neutru care ii corespunde lui Kether. Acest Ternar are doua rezultate imediate: Cunoasterea Universala (Hesed) si Fiinta universala (Gebura); pe langa aceste doua produse imediate, rezulta alte doua, cu statut intermediar, prin care are loc transformarea Universalului in Individual: Cunoasterea Tranzitiva (Netza) si Fiinta Tranzitiva (Hod). La randul sau, acest Cvadruplu al rezultantelor exercita o influenta asupra Problemei universale sau a Armoniei (Tiferet). Survine apoi, Temeiul (Yesod) care reprezinta influenta reciproca a Fiintei universale si a Cunoasterii Universale, imparatia (Malchut) care reproduce realitatea primara si a carei desavarsire constituie al unsprezecelea element sau Legea Suprema3. "De aici, si prin intermediul elementelor existente aici vor prinde viata numeroase adaptari"4 Unsprezece reprezinta si unirea celor patru sfere elementare cu cele sapte sfere planetare. Acest numar este completat in Duodecar prin adaugarea sferei divine de nepatruns. 13 Acest numar reprezinta un principiu de activitate, trei actionand in Unitatea zecimala din care face parte si care il determina sa produca un ciclu de reinnoiri perpetuu identice (1+3=4). De asemenea, mecanismul organizarii sale supune Universul la o permanenta oscilare si il provoaca la o specializare in natura. O alta explicatie posibila referitoare la acest numar aduce in prim-plan fiinta definita prin ciclurile metamorfozelor revolutive, in incercarea sa de a desfasura propria activitate in individualitatea superioara a Cosmosului. R: SCHWALLER vede in numarul 13 manifestarea "puteriii generatoare de bune sau rele"5. Or, puterea generatoare a fiintelor presupune un efort tranzitoriu, limitat de mutatii ciclice si de moarte periodica; avem de-a face cu efectul Decarului static asupra Ternarului dinamic: nici o fiinta, cu exceptia Fiintei Supreme, nu se poate sustrage acestei influente. Omul, care face parte dintr-un tot, isi vede creatia franata de vicisitudinile cuaternare, al caror efect final sunt noaptea, iarna,moartea. Fiind impar, si exprimand o transformare, numarul 13 completeaza aceasta idee de moarte, de schimbare a planului si a formei; intr-adevar, Patru, fiind principiul planului suprem, nu contine moartea decat la modul virtual, din moment ce moartea nu poate atinge decat compusii de ordin inferior � iar 13 este unul dintre acestia. In acest plan, moartea este rezultatul activitatii umane in Univers, dar nu se confunda in intregime cu aceasta. Daca 12, triplul Cuaternar reprezinta cursul vietii in natura, 13 marcheaza trecerea la o alta stare si, prin, urmare, moartea. Asa cum 3 este dezvoltarea lui 1, 13 trebuie asociat cu 11. 11 simbolizeaza antagonismul formal intre parte si intreg; 13 arata actiunea partii echilibrata de reactia totului; 11 este complet steril; 13 produce doar o serie de oscilatii de care nu se poate elibera. Numarul 13 este asociat individului deoarece pune in evidenta efortul acestuia, desi acest efort este din cand in cand anihilat. Raportat la cosmos, acest numar este mai degraba nefast, deoarece actele umane � in dizarmonie cu legea universala � nu pot fi altfel decat aleatoare si incomplete; ele sunt necesare evolutiei individului, dar bulverseaza ordinea si armonia macrocosmosului; acest numar zdruncina echilibrul raporturilor existente in lume (1+12= 13). In acceptiunea sa benefica, 13 este asociat celor 13 smocuri din barba lui Macroprozop6, cu Iacob si cele 12 fiice ale sale. Sub aspectul sau nefavorabil, 13 este raportat la cele 13 spirite ale raului ale Cabalei; de asemenea, este foarte des folosit in ritualurile de magie neagra (simbolizand actele fiintei indreptate impotriva ordinii cosmice), fiind raportat la invocarea demonilor7. HOMER (Iliada, 5) si CICERO (Pro Cecina) considera acest numar odios. In Evanghelii, 13 este numarul Cinei, la care Iisus este inconjurat de cei 12 apostoli, dintre care unul este tradator. De altfel, Iuda, discipolul tradator a fost cel de-al treisprezecelea cu acest nume mentionat de Scripturi. De aici, a luat nastere o serie de superstitii8 referitoare la pericolul pe care l-ar reprezenta cifra 13: 13 persoane la masa, realizarea unei actiuni in data de 13 a unei luni etc. De altfel, putem da numeroase exemple de evenimente care au avut loc la aceasta data9. Ziua patimilor a fost un treisprezece ale lunii. � Al treisprezecelea capitol al Apocalipsei relateaza despre Antichrist si, in cel de-al treisprezecelea Psalm, "nebunul spune ca nu exista Dumnezeu". Intr-o anumita masura, 13 este numarul lunii ale carei miscari de revolutie, raportate la cele ale soarelui sunt in Zodiac in proportie de 13/1. (Luna parcurge in medie 13 grade pe zi si de-a lungul unui an au loc 13 lunatii). Numai soarele poate urma fara oprelisti varietatea armonioasa a raporturilor duodecare cu constelatiile. Prin ritmul sau asincronic si ireductibil, luna tulbura aceste raporturi imuabile. Desigur, activitatea sa este limitata de cele patru faze ale unui ciclu perpetuu, in care sunt insa reunite aspectele sale bune cu cele nefaste, care in plan astrologic determina perioadele favorabile si nefavorabile si provoaca aparitia eclipselor neregulate. Luna este considerata fie mama fecunda a naturii, fie zeita mortii: ea este in acelasi timp si ISIS, si HECATE. Scutul vechii divinitati slave, PRONO era decorat cu treispreceze puncte albe10. Numarul 13 simbolizeaza miscarea ciclica a activitatii umane, in fazele sale bune si rele, ratacitoare, ezitanta si efemera. Acest nume este fetisul perfect pentru cei care il poarta. 1 Sermon, I,II � 34. 2 LACURIA: Les Harmonies de l'Etre exprimées par les nombres. Paris, 1899, 2 vol. 3 Cf. F. WARRAIN: La Synthèse concrète, Paris, 1910, p. 167 si urm. 4 Apollonius din Tyana, Masa de smarald, a unsprezecea sentinta. 5 R: SCHWALLER: Etude sur les nombres, Paris, 1914, p. 13. Cf. si A. L'ESPRIT: Hist. des chiffres et des treize premiers nombres, Paris, 1893, in-12. 6 Cf. E. LEVI: Le Livre des Splendeurs, Paris, 1895. 7 Cf. BOURGEAT: Le Tarot, Paris, 1913. 8 Cf. GOUILLT: Treize et Sept, in Bullet. Soc. Etud. Psych., Nice, 1913. 9 Cf. Démonstration de l'Evangile et Explication du mal du siècle (Note perfectionée du Voile enfin levée sur le Système universel du Monde, recherché depuis 6000 ans), Paris, nedatata, p. 11-14. 10 Cf. PORTAL: Les Couleurs symboliques, Paris, 1837, p. 224.

Sorin DUMITRESCU Traducere din limba franceza: Nicoleta Petuhov