Americanii au avut informatii clare despre intentia regimului de la Varsovia de a reprima violent miscarea "Solidaritatea", in iarna lui 1981. Cu toate acestea, Administratia Reagan a cam stat cu mainile in san, uitand sa-i avertizeze pe liderii "Solidaritatii" asupra pericolului care ii pastea. De ce atata nepasare? Parerile sunt impartite. Teoria cea mai raspandita si plauzibila, dar si cea mai incomoda pentru Statele Unite, este aceea conform careia Washingtonul alesese dintre doua rele raul mai mic. Adica preferase represiunea interna in Polonia in locul unei invazii sovietice, dupa modelul din Cehoslovacia. Acum insa CIA vine cu o noua explicatie, concluzie a unui studiu detaliat avand la baza documente din arhivele americane, dar si din cele sovietice si est-europene, precum si marturiile unor politicieni implicati in evenimente. Toate aceste materiale demonstreaza fara nici un dubiu ca Washingtonul a dispus de informatii mai mult decat suficiente cu privire la "criza poloneza". De ce atunci evenimentele au parut sa ia pe nepregatite Administratia Reagan? Din naivitate, sugereaza diplomatic studiul CIA. Acesta opineaza ca eroarea a stat in "interpretarea" informatiilor, intrucat analistii americani aveau "ideea preconceputa" ca armata poloneza nu ar accepta sa participe la oprimarea propriului popor. Este si aceasta o teorie, chiar daca nu extrem de convingatoare. La jumatatea lui noiembrie 1981, secretarul de stat american Alexander Haig i-a trimis presedintelui Reagan un raport in care analiza implicatiile a ceea ce numea el "o revolutie pasnica" aflata in plina desfasurare in Polonia, sub conducerea sindicatului "Solidaritatea". In cazul in care ceea ce se petrecea in Polonia ar fi putut fi "consolidat", sublinia Haig, ar fi fost un eveniment istoric care ar "destrama" puterea Moscovei asupra Europei de Est si promova "valorile occidentale". O luna mai taziu, in seara de 12 decembrie, aceasta revolutie pasnica a fost inabusita de armata si de serviciile secrete poloneze, iar regimul comunist de la Varsovia a instaurat legea martiala. Administratia Reagan s-a aratat extrem de surprinsa de evenimentele din Polonia. Secretarul de stat Alexander Haig a declarat ca, desi Guvernul american a avut la dispozitie suficiente informatii asupra a ceea ce regimul de la Varsovia "ar putea face", Washingtonul a fost surprins de faptul ca armata poloneza a acceptat sa duca la indeplinire asemenea ordine". La vremea respectiva, Administratia Reagan a fost aspru criticata pentru faptul ca nu a reusit sa prevada evenimentele din Polonia. Serviciile americane de informatii au fost acuzate de neprofesionalism. La o conferinta de presa, un oficial al Departamentului de Aparare a descris episodul ca fiind "un esec colectiv in procesul de strangere si de evaluare a informatiilor". "Criza poloneza" gestionata de doua administratii americane: Carter si Reagan Lipsa de clarviziune a Washingtonului a socat cu atat mai mult cu cat contrasta puternic cu interesul aratat problemei poloneze de catre Administratia Carter, cu un an inainte. Inca din toamna lui 1980, americanii detineau informatii potrivit carora Moscova s-ar fi pregatit sa intervina pentru a-i pune cu botul pe labe pe reformisti. O invazie militara sovietica, dupa modelul aplicat in Cehoslovacia, nu era exclusa. Pentru Statele Unite insa, o asemenea "solutie" era inacceptabila. De aceea, in decembrie 1980, Administratia Carter a inceput o adevarata ofensiva mediatica, menita sa descurajeze o eventuala invazie sovietica in Polonia. Presedintele insusi a facut doua declaratii oficiale in acest sens, acompaniat de numeroase alte comunicate de presa. Liderii statelor aliate (NATO) au fost si ei alertati. Presedintele Carter i-a avertizat ca, potrivit serviciilor americane de informatii, "probabilitatea" unei interventii militare sovietice in Polonia este "suficient de mare" pentru a indreptati guvernele occidentale sa ia "orice masuri posibile pentru a influenta procesul decizional sovietic". Cu alte cuvinte, orice mijloace erau bune numai sa-i faca pe rusi sa se razgandeasca in privinta invaziei. Odata cu instalarea lui Ronald Reagan la Casa Alba aceasta ofensiva mediatica a continuat, desi a scazut vizibil in intensitate. In primavara lui 1981, Washingtonul a reluat presiunile diplomatice in vederea descurajarii unei eventuale invazii sovietice in Polonia. Totusi, in mod straniu, Administratia Reagan a pastrat tacerea cu privire la acest subiect in cele sase saptamani care au precedat interventia in forta a regimului de la Varsovia impotriva miscarii "Solidaritatea". Colonelul Kuklinski, omul americanilor din Marele Stat Major polonez In ultimii ani a iesit la iveala faptul ca, inca mult inainte ca legea martiala sa fie impusa in Polonia, Statele Unite au primit in secret informatii detaliate asupra intentiilor si planurilor regimului de la Varsovia, precum si a masurilor intreprinse in acest sens. Sursa americanilor: colonelul Ryszard Kuklinski, membru in Marele Stat Major polonez. Deocamdata numai o mica parte din rapoartele lui Kuklinski au fost declasificate de CIA. Ele sunt totusi extrem de edificatoare si demonstreaza ca Washingtonul a fost la timp si bine informat cu privire la intentiile regimului de la Varsovia. Kuklinski insusi sustine acest lucru, intr-o carte publicata in Statele Unite in care detaliaza rolul sau in timpul "crizei poloneze". De altfel, CIA a fost de acord sa faca publice daca nu documentele in sine, cel putin natura informatiilor pe care le contineau si momentul la care au fost acestea primite. Cu alte cuvinte, se poate sti acum cu destul de mare exactitate ce si cand au aflat americanii despre planurile regimului de la Varsovia. Concluzia este una singura: Administratia Reagan a avut la dispozitie toate informatiile necesare pentru ca introducerea legii martiale in Polonia sa nu o ia pe nepregatite. Jaruzelski considera ca Washingtonul i-a dat, tacit, acordul Daca americanii au stiut din timp ce se pregatea la Varsovia, de ce nu i-au avertizat pe liderii sindicatului "Solidaritatea"? Aceasta intrebare ii framanta pe analisti de multi ani de zile. S-au lansat diferite ipoteze si teorii, nici una confirmata oficial. Liderul de atunci al regimului comunist de la Varsovia, generalul Voitec Jaruzelski, a declarat ca stia ca Statele Unite erau la curent cu intentiile sale. El a explicat ca a interpretat "tacerea" Washingtonului ca pe un semnal ca americanii acceptau solutia reprimarii interne ca fiind preferabila interventiei sovietice, care altfel ar fi devenit inevitabila. Multi analisti sunt de parere ca aceasta teorie este confirmata de declaratiile oficiale si actiunile Administratiei Reagan din anul 1981, precum si de cateva declaratii date de o serie de oficiali americani dupa introducerea legii martiale in Polonia. O alta teorie, mai putin plauzibila, este aceea potrivit careia CIA, obsedata sa pastreze secretul asupra informatiilor, le-a "pazit" atat de mult incat acestea au ajuns nefolositoare. Cu alte cuvinte, informatiile au fost "retinute" prea mult, nefiind puse la dispozitia analistilor politici si a strategilor care le-ar fi putut interpreta corespunzator. Aceasta ipoteza este insa infirmata acum de documentele declasificate recent. Cercetatorii au acum la dispozitie un volum imens de documente referitoare la "criza din Polonia", mai exact la perioada cuprinsa intre jumatatea anului 1980 (aparitia sindicatului "Solidaritatea") si decembrie 1981, data instituirii legii martiale de catre regimul de la Varsovia. Printre aceste documente se gasesc peste 400 de rapoarte referitoare la Polonia incluse in publicatia cotidiana editata de CIA ("National Intelligence Daily") pentru uzul oficialilor americani. Exista de asemenea si analize ample referitoare la acest subiect, insotite si de previziuni. Sunt de asemenea disponibile telegrame diplomatice ale Departamentului de Stat, stenograme ale unor sedinte de la Casa Alba precum si marturii ale unor oficiali guvernamentali care au participat direct la evenimente. Noul studiu efectuat de CIA se bazeaza in mare masura si pe documente din arhivele fostelor state comuniste. Acum, analistii au ocazia sa compare ce au stiut serviciile secrete americane in 1981 cu ceea ce se petrecea de fapt in Europa de Est la acel moment. Studiul CIA demonstreaza, de exemplu, ca miscarile de trupe sovietice semnalate in apropierea granitei poloneze corespund in mare masura cu operatiuni consemnate in arhivele de la Moscova. Concluzia analistilor este ca, indiscutabil, informatiile obtinute de americani au fost suficiente si corecte. Problema a fost ca nu au stiut sa le interpreteze. Cheia problemei: "prejudecatile" naive? Potrivit recentului studiu efectuat de CIA, analistii americani nu au stiut sa interpreteze corect informatiile furnizate de serviciile secrete referitoare la "criza din Polonia". Ei nu au inteles nici intentiile Moscovei, nici pe cele ale Varsoviei. Documentele din arhivele est-europene demonstreaza ca, in decembrie 1981, Uniunea Sovietica nu avea in plan sa intervina in Polonia nici macar cu o forta militara minima. Autorii studiului sunt de parere ca principala cauza a acestei interpretari defectuoase au constituit-o "ideile preconcepute". Mai precis, americanii nu credeau ca, in lipsa unor forte straine de ocupatie, trupele poloneze ar accepta sa intervina in forta impotriva cetatenilor propriei lor tari, pentru a inabusi o miscare populara de opozitie.

Miruna MUNTEANU