O serie de documente descoperite in arhiva familiei fizicianului danez Niels Bohr, laureat al Premiului Nobel, darama de pe soclu o alta adevarata legenda a stiintei secolului XX: Werner Heisenberg, conducatorul programului nuclear nazist. La terminarea celui de-al doilea razboi mondial, Heisenberg s-a prezentat ca un erou al "rezistentei din interior", sustinand ca a luptat impotriva lui Hitler, sabotandu-i constant eforturile de a obtine bomba atomica. Fostul sau mentor si prieten, Niels Bohr, era, insa, de alta parere. Surprinzator, dupa razboi comunitatea stiintifica internationala a acceptat cu destula usurinta teoria potrivit careia Werner Heisenberg a sabotat din interior planurile lui Hitler de a obtine bomba atomica. Aceasta "legenda" s-a perpetuat din generatie in generatie. In 1993, ziaristul Thomas Powers a reluat tema intr-un roman intitulat "Razboiul lui Heisenberg". Pornind de la aceasta carte, scenaristul Michael Frayn a creat o piesa de teatru care continua sa se bucure de un imens succes atat in randul publicului, cat si al criticii: "Copenhaga". Tocmai aceasta intensa mediatizare din ultimii ani a scos la iveala controversele cu privire la adevaratul rol pe care Heisenberg l-a jucat in timpul celui de-al doilea razboi mondial. La 40 de ani dupa moartea sa, un alt titan al fizicii, danezul Niels Bohr, da acum o grea lovitura reputatiei fostului sau discipol, Heisenberg. O serie de scrisori si alte documente descoperite in arhiva familiei Bohr demonstreaza ca savantul danez fusese de-a dreptul scandalizat de impertinenta cu care fostul sau elev pozase, dupa razboi, in erou al rezistentei anti-hitleriste. In 1957 a aparut lucrarea intitulata "Mai stralucitoare decat 100 de Sori", o istorie a bombei atomice. Heisenberg era citat pe larg, aparandu-si pozitia din timpul razboiului. Niels Bohr a fost atat de revoltat incat s-a apucat sa-i scrie fostului sau discipol, pentru a-i atrage atentia ca nu poate pacali chiar pe toata lumea. In opinia danezului, teoria sabotajului din interior era o gogorita. "Sub conducerea ta, in Germania s-au facut absolut toate eforturile pentru obtinerea bombei atomice", i-a scris Bohr lui Heisenberg. Controversata intrevedere de la Copenhaga Principalul cap de acuzare ridicat de Bohr impotriva lui Heisenberg se refera la o intrevedere care a avut loc intre cei doi savanti in Danemarca ocupata, in septembrie 1941. Dupa razboi, Heisenberg a pretins ca a calatorit la Copenhaga pentru a-i impartasi prietenului sau indoielile sale de natura etica in legatura cu armele atomice. El ar fi dorit, chipurile, sa-i convinga pe savantii europeni sa impuna un fel de moratoriu asupra cercetarilor nucleare, pana la sfarsitul razboiului. Cu alte cuvinte, fizicienii aflati de ambele parti ale baricadei ar fi trebuit sa refuze sa produca bomba atomica pentru guvernele lor. Niels Bohr tinea minte, insa, cu totul altceva. El era convins ca Heisenberg nu precupetise nici un efort pentru a obtine bomba atomica: "Ai spus ca nu are rost sa intram in amanunte de vreme ce esti perfect familiarizat cu ele, intrucat in ultimii doi ani ai lucrat aproape exclusiv la astfel de pregatiri." O prietenie intrerupta brusc Nimeni nu stie cu certitudine ce si-au spus cei doi titani ai fizicii in timpul controversatei lor intalniri de la Copenhaga, din septembrie 1941. Cert este ca Niels Bohr a plecat intempestiv, aparent socat. De atunci el a intrerupt orice relatii cu vechiul sau prieten si discipol. Bohr si Heisenberg s-au cunoscut in anul 1922, in localitatea germana Gottingen. Bohr, care era deja considerat cel mai important teoretician al atomului, sosise in oras pentru o serie de prelegeri stiintifice. Heisenberg, care la acel moment avea numai 20 de ani, facea parte din asistenta. Intrebarile sale critice au atras atentia savantului danez. Intre cei doi s-a nascut o mare prietenie si o adanca admiratie. Heisenberg a devenit intr-un fel "protejatul" lui Bohr. In anii '20 cei doi au revolutionat fizica, punand bazele mecanicii cuantice. Prietenia dintre Bohr si Heisenberg a luat sfarsit brusc dupa intalnirea de la Copenhaga, din 1941. De atunci, orice relatii intre cei doi savanti au fost intrerupte. In 1943, Niels Bohr a reusit sa fuga din Danemarca ocupata si sa se refugieze la Londra. Dupa razboi el si-a continuat activitatea in Statele Unite, la Los Alamos, celebrul centru de cercetari nucleare din New Mexico. Bohr nu a expediat niciodata scrisorile in care demasca impostura lui Heisenberg Imediat dupa razboi, Werner Heisenberg a fost retinut de trupele britanice. Eliberat in 1946, el a reusit sa-si "spele" trecutul de sef al programului nuclear nazist. Heisenberg a ramas in Germania, unde si-a continuat prodigioasa cariera stiintifica. Pana la moartea sa, in 1976, nimeni nu a contrazis teoria potrivit careia savantul german sabotase din interior masina de razboi nazista. Nimeni nu a contrazis-o public. In realitate, Niels Bohr a scris (sau a dictat) de-a lungul anilor mai multe scrisori in care isi exprima indignarea fata de aceasta impostura. Toate aceste epistole, adresate lui Heisenberg, au ramas neexpediate. De ce, nimeni nu stie cu siguranta. Poate ca Bohr, un tip extrem de elegant si manierat, isi regretase limbajul "tare". Poate ca de vina au fost meticulozitatea si perfectionismul excesiv, care il determinau sa-si corecteze fiecare lucrare stiintifica de cate o suta de ori inainte de a o preda spre publicare. Cert este ca, de-a lungul anilor, Bohr a revenit mereu la ideea scrisorii catre Heisenberg. Au fost descoperite numeroase ciorne ale acesteia, in caligrafia savantului, dar si a sotiei acestuia, Margrethe, a unuia dintre fiii sai, Aage Bohr (si el laureat al Premiului Nobel), precum si a diversilor asistenti. Succesul unei piese de teatru provoaca dezvaluiri senzationale Niels Bohr nu a expediat niciodata scrisorile sale catre Heisenberg, discipolul a carui impostura morala il dezamagise profund. A murit in 1962, fara sa-si fi reglat conturile cu fostul sau prieten. Abia in 1985, in timpul unei conferinte organizate la Copenhaga, Eric Bohr, unul dintre fiii savantului danez, a dezvaluit pentru prima oara existenta acestor scrisori unor persoane de incredere: dr. George Holton, profesor de fizica si de istoria stiintei la Universitatea Harvard, fizicianului Abraham Pais si lui McGeorge Bundy, consilier al presedintelui american. Cei trei l-au sfatuit pe Eric Bohr sa pastreze in continuare secretul asupra scrisorilor, dar sa nu le distruga. Acestea urmau sa fie conservate in arhiva familiei pana in anul 2012, cand se implineau 50 de ani de la moartea savantului danez. Scrisorile lui Bohr catre Heisenberg ar fi ramas cu siguranta secrete pentru inca cel putin 10 ani daca pe George Holton nu l-ar fi luat gura pe dinainte. In martie 2000 el a asistat la o conferinta organizata de Universitatea din New York pe marginea piesei de teatru "Copenhaga" a dramaturgului Michael Frayn. Holton nu s-a putut abtine sa nu dezvaluie existenta scrisorilor lui Bohr, scrisori care demolau insasi premiza de la care pornea scenariul. In fata interesului manifestat de opinia publica, familia Bohr a acceptat sa dea publicitatii documentele in chestiune. "Nu avem nimic de ascuns", a explicat Vilhelm A. Bohr, nepotul marelui savant danez, la randul sau un prestigios cercetator in domeniul biologiei moleculare. Sustinatorii lui Heisenberg pretind ca Bohr nu a inteles mesajul discipolului sau Cu toate ca sunt extrem de explicite, scrisorile lui Bohr nu au reusit sa ucida in totalitate mitul fabricat de Heisenberg. Sustinatorii acestuia din urma continua sa creada in "rezistenta din interior" a sefului programului nuclear nazist. Unul dintre fiii savantului german, Jochen Heisenberg, fizician la Universitatea din New Hampshire, sustine ca Niels Bohr nu a inteles mesajul pe care tatal sau a incercat sa i-l transmita la Copenhaga, in 1941. El este de parere ca danezul a fost derutat de declaratiile militariste si pro-germane pe care Werner Heisenberg era obligat sa le faca in mod oficial. "Bohr nu a putut sa faca distinctia intre ceea ce tatal meu spunea in public si ceea ce spunea in particular", sustine Jochen Heisenberg. Aceasta parere este impartasita si de fizicianul Hans Bethe, laureat al Premiului Nobel si unul dintre ultimii supravietuitori ai Proiectului Manhattan (care s-a materializat prin crearea primei bombe atomice). Bethe a explicat intr-un interviu acordat cotidianului "New York Times" ca, probabil, a fost vorba despre o neintelegere: "Scrisoarea lui Bohr nu clarifica nimic referitor la aceasta vizita (de la Copenhaga - n.n.). Fiecare dintre ei a vorbit atunci pornind de la premise total diferite." Thomas Powers, autorul romanului biografic "Razboiul lui Heisenberg", a declarat ca regreta profund faptul ca Niels Bohr nu si-a expediat scrisorile in timpul vietii, astfel incat savantul german sa fi avut sansa de a se apara si de pune, poate, capat unei colosale neintelegeri.

Miruna MUNTEANU