Dupa tragedia americana din 11 septembrie, terorismul a devenit inamicul public numarul unu. Romania a profitat de aceasta sansa istorica, de a se alatura unei coalitii internationale condusa de SUA. Alaturi de eforturile politice si militare, tara noastra coopereaza cu succes in domeniul antiterorismului si a schimbului de informatii. Prezentam azi organizatiile extremist-teroriste turcesti ce actioneaza la noi. Acestea avand, asa cu reiese din dosarele SRI, cei mai numerosi membri si simpatizanti. Orice precizari sau opinii pot fi adresate la adresa de email secrete@ziua.ro Partidul Muncitorilor din Kurdistan - PKK PKK este o grupare extremist-terorista de esenta etnic-separatista, cu ideologie de stanga, marxist-leninista. Urmareste crearea unui stat kurd independent, care sa cuprinda zona de sud-est a Turciei, nordul Irakului, precum si teritorii aflate in prezent in componenta Siriei si Iranului. Dupa arestarea liderului Abdullah Ocalan (APO), preocuparile de baza au devenit: mentinerea si dezvoltarea capacitatii de lupta; atragerea de noi membri; controlarea diasporelor kurde; identificarea de noi surse de finantare, precum si exploatarea celor deja existente; obtinerea de drepturi pentru populatia de origine kurda din Turcia (publicatii si posturi radio-TV in limba kurda, scoli proprii etc.); obtinerea statutului de partener de dialog, recunoscut de statele occidentale dupa modelul OEP. Potrivit informatiilor detinute de serviciile secrete romanesti, tintele urmarite de PKK sunt: - cadre si agenti ai serviciilor turcesti de informatii; - membrii gruparilor turce de extrema-dreapta; - "dezertorii" din randurile PKK; - oameni de afaceri, atat de origine kurda, cat si turca; - obiective turcesti din afara granitelor (ambasade, consulate, fundatii culturale, publicatii, firme). Ramura din Romania a PKK are trei structuri: politica; financiara; informativa. Din punct de vedere al reprezentarii numerice, in Romania se afla circa 20 de activisti de frunte si peste 1500 de membri si simpatizanti. In ceea ce priveste sursele de finantare, in majoritatea cazurilor, sursele de finantare ale PKK sunt ilegale, intrand sub incidenta legilor penale, fapt ce sporeste gradul de pericol al gruparii. Acestea sunt traficul de droguri, traficul de persoane, estorcari de fonduri, impunerea de taxe de protectie, talharii, rapiri de persoane, cotizatiile platite de membrii si simpatizantii cu posibilitati materiale. Dotari specifice gruparilor de gherila In privinta dotarilor, PKK dispune de echiparea specifica unei grupari de gherila de mare anvergura, respectiv, armament usor de infanterie, mine antitanc si antipersonal, mitraliere antiaeriene grele, statii de radio-transmisiuni si alte echipamente. Aceasta dotare este localizata in primul rand in zonele de conflict din nordul Irakului, ramurile din statele europene ale organizatiei dispunand de armament usor (in majoritatea cazurilor, in cantitati limitate, situatie intalnita si in cazul Romaniei) si dispun de capacitatea de a produce si folosi dispozitive explozive artizanale. Potrivit SRI, acoperirile folosite de PKK sunt ligile interetnice, asociatii culturale, asociatii comerciale, firme (in special de transport) si chiar reprezentanti mass-media. Dintre activitatile desfasurate in Romania serviciile secrete romanesti mentioneaza: - refacerea, sub indrumarea centralei PKK, a aparatului decizional si a cadrului organizatoric pe plan local, in baza principiului rotatiei periodice a membrilor cu functii de conducere; - concentrarea eforturilor de penetrare a sferei politice autohtone, precum si de obtinere de sprijin din partea unor organisme neguvernamentale din Romania; -propaganda ofensiva in vederea sensibilizarii opiniei publice autohtone cu privire la situatia si dezideratele poporului kurd; - implicarea in activitati comerciale ilegale si actiuni ce tin de criminalitatea organizata, in scopul obtinerii de fonduri financiare in beneficiul organizatiei (rapiri de persoane, estorcari de fonduri, impunerea de taxe de protectie, talharii, trafic de droguri, trafic de persoane); - adapostirea unor activisti urmariti de autoritatile altor state In privinta gradului de amenintare la adresa sigurantei nationale a Romaniei, structurile specializate ale SRI precizeaza ca "La vedere", tactica organizatiei extremist-teroriste de esenta etnic-separatista Partidul Muncitorilor din Kurdistan evidentiaza o moderatie constanta. Pastrarea acestei caracteristici este insa relationata cu dinamica reactiei Guvernului de la Ankara fata de efortul de conciliere al PKK. In conformitate cu ordinele trasate de Abdullah Ocalan, in prezent, gruparea militeaza pentru rezolvarea problemelor poporului kurd pe cale pasnica. Lupii Cenusii (BOZKURTLAR) Organizatie ultranationalista de extrema-dreapta, promoveaza turanismul si pan - turcismul si exclude acordarea de drepturi pe criterii etnice, pentru populatiile care traiesc pe teritoriul Turciei. Organizatia are ca objective: - sustinerea si promovarea intereselor Turciei prin mijloace si metode violente, extremist-teroriste; - apararea in interiorul si exteriorul Turciei, prin mijloace si metode violente, extremist-teroriste, a valorilor fundamentale ale statului turc, caracterul laic si unitar; - purificarea etnica fortata, pe principiul "un singur popor si o singura natiune turca"; - actioneaza pentru refacerea Turciei in vechile granite prin lozinca "O lume turca unica de la Marea Adriatica pana la Zidul chinezesc si din Caucaz pana in Balcani"; Dintre preocuparile de actualitate ale Lupilor Cenusii sunt mentionate: contracararea prin mijloace si metode violente, extremist-teroriste, a tendintelor etnic-separatiste promovate si sustinute de PKK; - contracararea prin mijloace si metode violente, extremist-teroriste, a tendintelor de islamizare a Turciei, promovate si sustinute de partidul politic Fazilet si organizatia extremist-terorista de nuanta fundamentalist-islamica Hizbullah-ul turcesc. - obtinerea din activitati infractionale din sfera criminalitatii organizate de fonduri pentru sustinerea actiunilor extremist-teroriste specifice. Structura Lupilor Cenusii este una speciala. Nuclee zonale sunt formate din ultranationalisti, conduse de un lider, organizate in doua planuri: - structura de elita: conducere-coordonare - structura de executie: formata din elemente cu un nivel de instruire scazut, cu preponderenta cetateni turci cu preocupari infractionale in sfera criminalitatii organizate; Potrivit datelor aflate in dosarele serviciilor secrete romanesti, reteaua din Romania cuprinde, in nucleul de elita, 20-30 cetateni turci, rezidenti in Romania; ca elemente de executie exista aproximativ 40 de cetateni turci rezidenti in Romania sau in tranzit. Exista si membri si simpatizanti, circa 200-300 cetateni turci, rezidenti in Romania. Lupii Cenusii sunt finantati prin unele firme din afara granitelor Turciei, conduse de nationalisti turci; activitati infractionale din sfera criminalitatii organizate: trafic de droguri, armament si munitie, extorcari de fonduri, rapiri, sechestrari de persoane etc. Datele recente ale SRI evidentiaza existenta unei retele de trafic de stupefiante coordonate de ultranationalisti turci, care opereaza pe ruta Turcia, Romania, Ungaria, Austria, Germania, Olanda. Frontul Revolutionar de Eliberare a Poporului (Devrimci Halk Kurtulus Cephe) DHKC este o miscare terorista turca, de esenta marxist- leninista, inflexibila, creata la data de 30 Martie 1994 la Damasc, de Dursun Karatas, in urma scindarii organizatiei "DEV-SOL". Gruparea urmareste infiintarea unei societati marxist-leniniste in Turcia, fiind adepta unei revolutii violente, imediate si totale impotriva autoritatilor turcesti si instaurarea unei "dictaturi a proletariatului. DHKC este, in prezent, cea mai periculoasa si mai activa organizatie terorista marxist-leninista, care intentioneaza sa preia rolul de lider european al luptei impotriva "guvernului fascist" de la Ankara, a "imperialismului american" si a tuturor statelor membre NATO (considerata de catre acestia ca un instrument de dominatie politica si militara al SUA) Tinte urmarite de DHKC: - imperialismul american si toate fortele imperialiste din NATO; - organele represive ale statului turc - armata, politia, serviciile secrete, mercenarii platiti ai statului, fortele contra-gherila; - Partidele politice "care au facut parte din structurile oligarhiei si sustin regimul fascist de la Ankara"; - institutiile, de stat sau private, turcesti si straine care sustin "imperialismul si oligarhia"; Activitatea terorista a gruparii se dovedeste a fi foarte periculoasa, atat prin numarul mare de membri, cat si prin fanatismul acestora, dus pana la sacrificiu. In Turcia, DHKC a executat numeroase actiuni teroriste (36 de atentate dupa 1989), care au culminat cu asasinarea in 1996 a lui Ozdemir Sabanci, unul din cei mai bogati oameni din Turcia, principal actionar al cunoscutului "Holding Sabanci", una din cele mai puternice societati din Turcia. Aceasta situatie a provocat o reactie imediata si violenta a autoritatilor turcesti, concretizata prin asasinarea a peste 200 de membri ai partidului, executata de agenti de securitate in colaborare cu gruparea nationalista de extrema-dreapta Lupii Cenusii. La nivel central, organizatia este formata din trei "Comitete": Europa, Turcia si Orientul Mijlociu. Centrul de comanda al celor 3 "Comitete" se afla in Germania si este condus de Dursun Karatas. Este formata din elemente fanatice de orientare comunista, bine instruite si organizate in celule de lupta. Recrutarea de noi membri se face cu recomandarea a cel putin doi membri activi sau a unui lider al "Comitetului de Conducere", in urma efectuarii unor verificari amanuntite si, in final, completarea si semnarea unui angajament. Majoritatea factorilor de conducere sunt persoane cu studii superioare, cu un grad de inteligenta si cultura ridicat. Toti membrii gruparii au temeinice cunostinte contrainformative. Baza de recrutare in viziunea programului de lupta al gruparii se mizeaza pe sprijinul urmatoarelor forte: "clasa muncitoare, agricultorii foarte saraci, mici producatori din orase si sate, micii comercianti, functionarii, mestesugarii, studentii, intelectualii si "toti cei care nu si-au pierdut valorile nationale, care doresc independenta si libertatea poporului turc". Deoarece politica gruparii ofera un sprijin substantial miscarilor kurzilor pentru drepturile lor nationale si se constata un aflux de membri ai "proletariatului kurd", care se inroleaza in luptele de gherila ale DHKC. Trebuie amintit in acest context un fapt deosebit de important. Dursun Karatas este un admirator declarat al lui Nicolae Ceausescu, dictatorul comunist roman fiind amintit in numeroase discursuri ale liderului DHKC. Resursele financiare ale organizatiei sunt formate din contributii ale simpatizantilor, extorcari de fonduri ale oamenilor de afaceri turci, rezidenti in Europa si vanzarea materialelor ideologice, concomitent cu cazuri disparate de trafic cu stupefiante. Membrii gruparii sunt, in general, bine pregatiti si in masura sa foloseasca mai multe tipuri de arme. Ei sunt antrenati pentru manuirea pistoalelor cu raza mica de actiune si a armelor semi-automate de 7,65 mm si 9 mm si pentru plasarea explozibililor improvizati. In ultimii ani, DHKC a procedat la asasinate executate de la mica distanta cu arme de dimensiuni mici, la atacuri cu bomba sau cu grenade propulsate de rachete, deseori initiate printr-un temporizator. In Romania, noua linie organizatorica este mai putin evidenta. Conducerea nucleului de aici se afla in asteptare, manifestandu-se clar o racire a relatiilor cu structurile de conducere ale PKK si de adoptare a unei pozitii prudente. Dintre activitatile desfasurate in Romania, serviciile secrete romanesti au in evidenta: distributia, contra cost si, deseori, in mod fortat, a publicatiilor propagandistice ale extremei-stanga turcesti; strangerea de taxe si cotizatii de la comercianti turci; implicari in acte de evaziune fiscala, contrabanda si tentative de corupere a unor functionari ai administratiei locale. In privinta gradului de amenintare la adresa tarii noastre din informatiile SRI reiese ca membrii DHKC sunt capabili sa execute in orice moment actiuni teroriste, iar evolutia negativa a relatiilor acesteia cu PKK poate sa conduca la aparitia unor stari conflictuale, de natura sa aduca atingere sigurantei nationale a Romaniei.

Radu TUDOR