Evenimetele din ultimele luni ne-au condus catre rusinoasa si revoltatoarea concluzie, de care sincer ne e jena, ca dintre Mircea Sandu si Mitica Dragomir parca ultimul e mai cinstit, bineinteles doar fata de sine insusi. Mitica, asa libidinos, urduros si mascarici de gang, cum il stim, are macar constiinta propriei ticalosii, pe care nu o ascunde si cu care chiar se mandreste. Panarama de la liga stie bine cate nenorociri a comis la viata lui si cate mai are programate pana la sfarsitul cincinalului, nu le recunoaste explicit, nici nu le neaga vehemet si iti apare hlizindu-se la televizor cerandu-ti sa dovedesti ceva. E sfidare cinica, intr-adevar, insa parca e mai convenabila decat atitudinea morocanosului de la federatie. La Mircea Sandu ipocrizia nu e o strategie la care recurge in momentele critice, ci este o deprindere bine priponita in codul sau genetic. El chiar e convins ca este omul providential pentru fotbalul romanesc, singurul care il poate conduce cu o mana forte, desi cam lunga, dupa cum si Cornel Dinu e sigur ca el intrupeaza o culme a gandirii filozofice universale, iar Ilie Dobre ca (!) comentator ca el nu gasesti oricat ai cauta. Ce soi de oameni! E deja patologica aceasta manifestare a Nasului, pe care nu i-au subrezit-o nici desele si virulentele contestari si nici faptul ca la alegerile pentru Comitetul Executiv al FIFA, acolo unde nu voteaza de-alde Pinalti, Romica Pascu si alti asemenea netoi, s-a si ne-a facut pur si simplu de ras, clasandu-se pe ultimul loc. Credeti ca l-a pus cumva pe ganduri modul rusinos in care maharii fotbalului international, care erau la curent cu ce se ocupa Mircea Sandu in tara, i-au transmis democratic sa-si vada lungul nasului si stea dracului in banca sa? Nu, el a construit scenarii apocaliptice, cu comploturi nu impotriva sa, ci a greu incercatei noastre tarisoare, care ar sta ca o sula in coastele marilor puteri ale lumii. Care o fi definitia paranoiei?
De cateva saptamani, de cand s-au anuntat alegerile pentru conducerea federatiei, nu mai ai loc de Mircea Sandu. El, care se fandosea tot timpul cand era invitat la un talk-show fotbalistic, acum, inaintea alegerilor din 20 decembrie, la care oricum va candida singur, isi iteste mutra pe la mai toate posturile de televiziune, poate doar Animal Planet, Atomic sau Discovery sa-i fi scapat. Sa-l vedeti ce sarmant incearca sa fie, cum se chinuie el sa afiseze un zambet inteligent, care ii iese insa ca un ranjet de soricar castrat si cum se revolta el impotriva coruptiei din fotbalul nostru, de amploarea caruia este constient doar din patru in patru ani. Cand il auzi cum ii ameninta el pe blatisti, cum ca daca pune mana pe vreunul dracu' l-a luat pe acesta, zau de nu-ti vine sa storci o lacrima de mila lui Pinalti. Ce circ de prost gust! Facem pariu ca si mult laudata decizie a comisiei prezidata de insusi nasul lui Mircea Sandu, Agamita Traian Tomescu, cele doua echipe care s-au spurcat la un blat dezgustator, Metalul Plopeni si Rocar Bucuresti, va fi anulata, dupa alegeri, desigur, de Comitetul Executiv prezidat de Mircea Sandu in persoana?