La summitul OSCE de la Istanbul, seful statului roman, Emil Constantinescu, a transmis presedintelui Comisiei Europene, Romano Prodi, acceptul la propunerea de asistenta comunitara pentru accelerarea reformelor economice si administrative in Romania, propunere lansata de oficialii de la Bruxelles si adusa la cunostinta Bucurestilor, luna trecuta, de Comisarul european pentru probleme de integrare, Gunther Verheugen. Propunerea consta in organizarea unei retele de colaboratori comunitari pentru asistenta in diverse domenii. Asa cum reiese din materialul pe care vi-l oferim mai jos, nu este vorba despre un act injositor pentru Romania. Nu suntem pusi in situatia de "a ne vinde tara", nici de a recunoaste ca fara un "domnitor strain" nu putem iesi la liman. Dimpotriva: este un gest logic, un altfel de "Plan Marshall", care vizeaza, in fapt, intregul grup de state candidate la aderarea in structurile economice europene. Mai mult chiar, diversele programe derulate sub auspiciile binecunoscutelor de-acum Proiecte PHARE se circumscriu acestui efort comunitar de apropiere a candidatelor de momentul aderarii la Uniunea Europeana. Acest sistem de colaborare a fost botezat "Twinning". Traducerea aproximativa a termenului englez "twinning" este "infratire" sau "colaborare". Sensul acordat sintagmei de Comisia Europeana sugereaza, in fapt, "dublarea eforturilor", adica o conlucrare intre statele candidate si tarile comunitare, sub auspiciile Comisiei. Este, s-ar putea spune, un fel de "infratire simbolica" intre diversele componente guvernamentale din cele doua parti ale Europei. In opinia oficialilor europeni citati de cotidianul "Financial Times", fara acest program de twinning chiar si un stat ca Ungaria (cel mai avansat in procesul de pre-aderare) ar avea nevoie de circa zece ani pentru a deveni eligibil sub aspect legislativ. Fiind vorba despre un concept lansat de oficialii comunitari, termenul de "twinning" urmeaza sa fie preluat in limbajul curent ca atare. Asa cum in limbajul curent a intrat deja si notiunea "acquis", simbolizand ansamblul de legi ce compun sistemul legislativ comun tarilor membre ale Uniunii Europene, adica elitei continentale. De altfel Agenda 2000, principalul document aflat pe masa de lucru a Comisiei Europene, si care vizeaza reforma institutionala a Uniunii in perspectiva acceptarii de noi membri, are in centrul atentiei tocmai "armonizarea acquis-ului", respectiv adaptarea legislatiilor nationale la acel sistem anterior evocat. Va prezentam, in continuare, viziunea Comisiei Europene in privinta procesului de asistare a candidatilor la aderare, sintetizata in programul intitulat "Twinning - un instrument de constructie a institutiilor". Pregatirea pentru admiterea in Uniunea Europeana Admiterea in Uniunea Europeana a statelor central si est-europene candidate impune alinierea capacitatilor institutionale si administrative din aceste state la standardele UE. Tarile aspirante la aderare trebuie sa-si construiasca o administratie moderna si eficienta, capabila sa aplice acquis-ul comunitar la standardele tarilor membre. In Agenda 2000, Comisia Europeana propune reorientarea programului PHARE spre doua prioritati, in scopul de a ajuta tarile candidate sa adopte acquis-ul: construirea institutiilor si investitiile. Sprijinul acordat in domeniul investitiilor va ajuta tarile candidate sa-si alinieze structurile economice si sociale la standardele comunitare. Aceasta nu este insa o conditie suficienta pentru succesul procesului de pregatire in vederea aderarii la UE. Construirea institutiilor va ajuta aceste tari sa-si consolideze capacitatea institutionala si administrativa pana la nivelul care sa le garanteze posibilitatea de a-si asuma calitatea si responsabilitatile de membru al Uniunii Europene. Construirea institutiilor implica dezvoltarea structurilor, resurselor umane si retelelor manageriale necesare pentru implementarea acquis-ului. Sprijinul in domeniul construirii institutiilor poate imbraca mai multe forme: asistenta tehnica, programe de pregatire, schimb de experti etc. Construirea institutiilor inseamna si angrenarea tarilor candidate in programe comunitare, cum ar fi Leonardo sau Socrates. Comisia Europeana si tarile membre UE au decis, de comun acord, sa mobilizeze resurse umane si financiare semnificative (anual, 30 la suta din programul Phare, respectiv 500 milioane ECU) pentru a sprijini tarile candidate in eforturile de a-si dezvolta capacitatea administrativa si de a-si adapta administratiile in directia implementarii acquis-ului. In cadrul Uniunii Europene, statele membre implementeaza acquis-ul in domeniul administratiilor nationale (la nivel central, regional si local) prin intermediul agentiilor specializate, al grupurilor profesionale si prin sectorul privat. Acest vast corp de expertiza tehnica si administrativa devine accesibil tarilor candidate prin intermediul procesului de twinning. Lansat in 1998, procesul de twinning a fost conceput pentru a se focaliza spre domeniile majore ale acquis-ului din fiecare tara candidata: agricultura, mediul inconjurartor, finante, justitie si drepturile omului. Se pot adauga domenii suplimentare, functie de particularitatile fiecarei tari si procesul de twinning poate fi extins in mod gradual, in scopul acoperirii intregii palete a acquis-ului. Asistenta in vederea aderarii Procesul de twinning implica asistarea tarilor candidate la aderare de catre experti UE. Oficialii sau reprezentantii statelor care doresc sa fie admise in UE vor primi asistenta din partea consilierilor pentru pre-aderare. Acest gen de cooperare se poate derula pe termen lung sau pe termen scurt, functie de conditiile specifice ale fiecarei tari candidate. In anumite cazuri se impune ca procesul de twinning sa acopere un termen lung (aproximativ 12 luni) implicand cooperarea cu unul sau mai multi consilieri pentru pre-aderare din partea unui minister sau a unui alt organism oficial dintr-unul din statele membre UE, in cadrul proiectului apartinand de resortul Ministerului corespondent dintr-o tara candidata. Exista si situatii in care, pentru atingerea obiectivelor procesului de twinning, este necesara concertarea mai multor demersuri: expertize pe termen scurt, cursuri de pregatire, servicii (spre exemplu translatie si interpretare) si ajutor specializat (cum ar fi specialisti in software). Procesul de twinning se va derula in baza unor proiecte specifice. Consilierii pentru pre-aderare vor lucra in cadrul diverselor proiecte ale Ministerelor corespondente din tari candidate. Prin sistemul twinning se asigura tarilor candidate nu numai asistenta tehnica si administrativa ci si sprijin pe termen lung in vederea crearii de relatii cu tarile membre UE si statele aspirante la integrare. In cadrul programelor de pregatire, sistemul twinning include si colaborarea oficialilor din statele candidate cu membri ai administratiilor si alti oficiali din tarile comunitare. Finalitatea proiectelor specifice Procesul de twinning isi propune sa obtina rezultate concrete in fiecare domeniu abordat. Twinning nu se doreste doar o cooperare generala, ci un instrument pentru atingerea unor obiective aflate pe lista prioritatilor in vederea integrarii, in beneficiul ambelor parti implicate, si in conformitate cu Parteneriatele pentru Aderare. Acest gen de parteneriate constituie instrumentul pentru aplicarea strategiei de pre-aderare, stabilind prioritati pe termen scurt sau mediu, functie de particularitatile fiecarei tari candidate. Faptul ca procesul de twinning se orienteaza cu prioritate spre acquis creeaza, in multe cazuri, posibilitatea identificarii unor obiective specifice si a stabilirii unor termene concrete pentru realizarea acestora. Spre exemplu, prin twinning, tarile candidate pot fi ajutate in procesul de implementare a taxei pe valoare adaugata (TVA). Cooperarea twinning pentru alinierea la standardele comunitare se poate exercita in cele mai diverse domenii, de la medicina veterinara, pana la controlul frontierelor. Statele membre UE care acorda asistenta candidatilor in vederea aderarii trebuie sa obtina rezultate concrete, de natura sa probeze efectuarea unor pasi semnificativi in directia integrarii. Asistenta acordata de statele comunitare urmareste crearea conditiilor de pre-aderare prin adaptarea legislatiei, pregatirea specialistilor, organizarea unor agentii de monitorizare si implementarea programelor in derulare. Planul detaliat va fi elaborat de comun acord de ambele parti implicate si va stabili responsabilitati concrete si mijloace de realizare pentru fiecare etapa. In functie de particularitatile fiecarui proiect, consilierii proveniti din statele comunitare vor avea mandate de lunga sau scurta durata. Cum va functiona? Fiecare membru comunitar si fiecare stat candidat si-au desemnat cate un reprezentant care va fi inclus in Reteaua de Puncte Nationale de Contact. Acesta va asigura continuitatea fluxului informational in interiorul retelei si la nivelul fiecarui stat candidat. Primul pas din operatiunea de twinning consta in elaborarea, de catre fiecare candidat, a unui "plan de necesitati" concentrat asupra domeniilor prioritare specificate ca atare in documentele de aderare, in conformitate cu Programul National de Adaptare la Acquis-ul Comunitar. "Planul de necesitati" poate fi opera candidatului sau, daca acesta considera necesar, va putea fi alcatuit cu sprijinul Comisiei, al unui consilier de pre-aderare, provenit dintr-o tara comunitara, sau al altui consilier extern. Programul va beneficia de finantare UE, asemenea programelor PHARE, carora, de altfel i se va circumscrie. Lista preliminara de necesitati va fi analizata de Comisia Europeana, care va verifica daca aceasta corespunde cu prioritatile financiare ale programului PHARE. Odata verificata, lista va fi transmisa Punctelor Nationale de Contact din fiecare stat membru al UE, acestea fiind invitate sa propuna solutii pentru necesitatile identificate de statele candidate. Ofertele de asistenta vor fi avansate candidatilor, acestia avand posibilitatea de a alege, apoi, varianta optima. In unele cazuri, doua tari membre UE sau chiar mai multe vor putea sa-si uneasca fortele pentru a oferi, impreuna, asistenta unui candidat, la fel cum, in alte cazuri, un candidat poate combina mai multe solutii pentru a elabora, din acestea, un proiect unic ce va fi inaintat spre aprobare Comisiei Europene. Aplicarea proiectului va fi moniorizata de o comisie compusa din reprezentantii comunitari si cei ai candidatului. Modificarile ulterioare in derularea proiectului nu sunt excluse. Aranjamente contractuale Operatiunea va fi finantata de fiecare candidat in parte din fondurile alocate de Uniunea Europeana prin programul PHARE si va fi operabila in baza a doua documente: a. o intelegere detaliata intre Comisie si fiecare stat candidat; aceasta va include termenii si conditiile (salarii si cheltuieli) in baza carora statele membre UE vor pune la dispozitia candidatilor consilierii de pre-aderare platiti, in continuare, ca functionari ai statelor din care provin (cheltuielile vor fi rambursate din Programul PHARE); b. o intelegere de twinning intre statul candidat si cel comunitar, ce include telurile operatiunii, indatoririle fiecarei parti, mijloacele utilizate pentru realizarea obiectivelor si un buget detaliat; in cazul in care sunt incluse, in proiect, mai multe state comunitare, unul dintre ele va juca rol de "lider de grup" si va semna conventiile tehnice in numele tuturor; acest al doilea document va specifica obligatiile fiecarui element din dimensiunea comunitara implicata in proiect, precum si aspectele legate de cheltuielile non-salariale. Aranjamente tehnice Comisia va inaugura un birou tehnic pentru buna derulare a operatiunilor de twinning, in cadrul Oficiului de Schimb al Informatiilor legate de Asistenta Tehnica (TAIEX). Acest birou se va ocupa de rambursarea salariilor si cheltuielilor non-salariale ale expertilor (incluzand, aici, si taxele administrative de 6%) ca si costurile legate de activitatea consilierilor de pre-aderare. Biroul tehnic va evalua, de asemenea, ofertele de asistenta si va organiza, la Bruxelles, programe de pregatire a consilierilor de pre-aderare, inainte ca acestia sa-si inceapa actvitatea in tarile candidate. Toate celelalte costuri si ajustari aduse programului de twinning revin in sarcina unor birouri constituite in cadrul Delegatiilor permanente al Comisiei Europene in fiecare dintre statele candidate.

Pagina realizata de Ileana CORNEA si Cristian STEFANESCU