"Acest sondaj nu este o predictie pentru alegerile care, Dumnezeu stie cand vor avea loc! Pana atunci se pot schimba multe lucruri". Afirmatia ii apartine unuia dintre responsabilii ultimului Barometru de Opinie Publica si a insotit prezentarea formei integrale a acestuia. Dupa ce timp de doua zile au fost date publicitatii doar sectiuni ale sondajului realizat de catre Centrul de Sociologie Urbana si Regionala (CURS) la cererea Fundatiei pentru o Societate Deschisa, ieri a fost lansata si forma finala a acestuia. Cum era de asteptat, partea cea mai spectaculoasa, optiunile politice ale subiectilor investigati, au acaparat intreaga atentie a celor prezenti. Insa, pe langa aceste rezultate, interesante si ingrijoratoare chiar, sunt si cele care dezvaluie starea de spirit a cetatenilor Romaniei care incetul cu incetul devine asemanatoare cu cea din prima jumatate a anului 1990. Se spune ca o reintoarcere la comunism in Romania nu mai este posibila. Se mai spune ca romanii se raporteaza din ce in ce mai putin la perioada incheiata, oficial, acum zece ani. Rezultatele sondajelor de opinie in general, si cele ale ultimului Barometru in special, indica altceva: multi romani au inlocuit simpla "raportare" cu nostalgia. "Credeti ca in tara noastra lucrurile merg intr-o directie gresita?" au fost intrebati subiectii sondajului. 69 la suta au raspuns afirmativ, in timp ce doar 10 la suta cred ca directia este cea buna, 21 nefiind in masura sa aprecieze. Pana acum, in nici unul dintre sondaje, spun statisticile, nu a fost inregistrat un asemenea procent. Cei care au spus ca lucrurile nu merg in directia buna au fost chestionati si asupra motivelor care i-au determinat sa dea un asemenea raspuns. 38 la suta au ca motiv nivelul de trai, 19 la suta politica gresita, 18 la suta dezastrul economiei iar restul somajul, lipsa de perspectiva a tinerilor, coruptia si ceea ce ei au numit, dezinteresul conducatorilor fata de populatie. 89% dintre oameni cer eliminarea somajului Mai mult decat atat romanii cred in efectele benefice ale interventiei statului in stabilirea preturilor si in reducerea somajului. 83 la suta spun ca statul ar trebui sa intrevina in stabilirea preturilor, iar 89 la suta cred in eradicarea somajului de catre stat. Asta in conditiile in care totusi 77 la suta dintre subiecti cred ca este bine sa avem economie de piata si in conditiile in care doar 6 la suta dintre subiecti, angajati la stat, au fost disponibilizati. Intrebati "Cine a beneficiat mai mult de trecerea la economia de piata?", subiectii au raspuns astfel: 3 la suta cetatenii obisnuiti si 87 la suta cei cu functii de conducere! Cat despre coruptie, 46 la suta spun "peste tot", 33 la suta "in Guvern la nivel central" si 10 la suta in administratia locala. In plus, intr-o proportie de 51 la suta romanii cred ca bunastarea lor depinde nu de initiativa lor ci de vointa statului! 37% vor partid unic La 10 ani de la desfiintarea PCR si trecerea la un sistem politic pluripartitist, 37 la suta dintre subiecti spun ca este bine sa fie un singur partid politic. Despre eficienta acestui sistem si despre puterea pe care o au cetatenii, subiectii s-au exprimat in acest fel: la nivelul tarii, doar 3 la suta cred ca pot influenta hotarrarile importante. La intrebarea "Cum credeti ca au reusit majoritatea oamenilor care au facut avere din Romania?" 54 la suta dintre subiecti spun ca prin incalcarea legii, 21 la suta prin relatii, 6 la suta prin noroc si doar 9 la suta prin munca. Rugati sa justifice saracia in care traiesc multi dintre concetatenii lor, subiectii, intr-o proportie de 54 la suta, au spus ca vina o poarta societatea care nu-i ajuta suficient, 20 au indicat lipsa de vointa iar 10 la suta lipsa norocului. De altfel norocul pare a fi unul din marele ofuri ale romanului. In Moldova 12 la suta, in Muntenia 13 la suta, in Dobrogea 14 la suta, in Oltenia 18 la suta, in Banat 7 la suta, in Transilvania 9 la suta, in Crisana 16 la suta dintre subiecti se plang ca nu au noroc. Poate de aceea, doar 15 la suta dintre subiecti se gandesc sa pornesca o afacere pe cont propriu. Intre la fel de prost si mult mai prost Toate acestea justifica faptul ca, in acest moment, 83 la suta dintre subiecti nu sunt multumiti de felul in care traiesc. Nici viitorul nu il vede prea multa lume in roz, 15 la suta fiind convinsi ca peste un an le va fi "mult mai prost", 28 la suta "ceva mai prost" iar 24 la suta "la fel" fata de momentul actual. O alta rezultanta a acestor valori, sociologii spun ca este faptul ca romanilor le este frica in primul rand de preturi si boala. Cativa mari si multi pitici Rezultatele sectiunii politice nu reprezinta o surpriza. Cel putin asa sustin realizatorii sondajului. Ei spun ca cifrele rezultate in dreptul actorilor politici, se inscriu in tendinta manifestata in ultimul an. Care, pe scurt, indica o crestere a PDSR, o scadere dramatica a CDR si o consolidare a pozitiei castigate, inca de anul trecut, de catre ApR. La nivelul intregii tari, rezultatele la intrebarea "Daca duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Romaniei, cu ce partid sau alianta politica ati vota?" sunt: PDSR ocupa primul loc cu 46 la suta, urmat de CDR cu 17 la suta si ApR cu 13 la suta. Aceastea sunt singurele partide care au peste 10 procente. Urmeaza in ordinea scorului obtinut, PRM cu 8 la suta, PD cu 6 la suta, UDMR cu 5 la suta si UFD cu doar 2 la suta. Absentii pot inclina balanta Aceasta este suma rezultatelor. Defalcate insa pe regiuni, pe mediul din care sunt culese ori pe gradul de instructie al subiectilor, lucrurile sunt putin mai nuantate, chiar daca in linii mari repartitia optiunilor este aceeasi. Astfel, in randul celor cu studii superioare primele doua locuri sunt ocupate de catre CDR si ApR, cu acelasi procent: 27 la suta. Urmeaza, PDSR cu 19 procente, celelalte partide, PD, PRM, UDMR situandu-se sub cota de 6 la suta. La polul opus, studii elementare, PDSR se situeaza in varful ierarhiei cu 57 de procente, urmat fiind de CDR cu 14 la suta si ApR cu 8 la suta. Pe regiuni, chiar daca procentele sunt diferite, ordinea este aceeasi cu o singura exceptie. Astfel, PDSR ocupa primul loc cu 60 la suta in Moldova, 53 la suta in Muntenia si 28 la suta in Transilvania, CDR al doilea loc 14 procente in Muntenia si 22 in Transilvania. In Moldova intervine exceptia de care vorbeam, ApR ocupand al doilea loc cu 14 procente. Trebuie spus insa ca toate aceste rezultate nu acopera decat optiunile a 54 la suta dintre subiectii investigati, restul pana la o suta de procente, adica 46 la suta, fiind cota celor indecisi sau a celor care, declarat, nu vor sa voteze. Comparativ cu sondajele anterioare, incepand din 1995 acest procent, ca marime, este al doilea, dupa ce in iunie anul trecut 48 la suta, dintre subiecti s-au delarat indecisi sau hotarati sa nu participe la procesul electoral. Iliescu - presedintele pensionarilor si taranilor Nici cand vine vorba de "prezidentiale" entuziasmul alegatorilor nu atinge cote mai ridicate. 42 la suta dintre subiecti nu vor sa voteze sau nu stiu cui sa acorde votul in cazul in care duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru functia de sef al statului. Reprezentantii CDR, PDSR si ApR ocupa acelesi pozitii. La nivel national, Ion Iliescu este cotat cu prima sansa, 44 la suta din cei care voteaza acordandu-i optiunea lor. Teodor Melescanu se situeaza pe pozitia a doua, cu 18 la suta, presedintele in exercitiu fiind cotat al treilea cu 17 la suta. Sub cota 10 se afla Corneliu Vadim Tudor, cu 9 si Petre Roman cu 5. Pe categorii, Ion Iliescu este preferatul femeilor (48 la suta), al celor din mediul rural (51 la suta), al celor peste 56 de ani (54 la suta) si al celor din Moldova (55 la suta). In schimb, Emil Constantinescu este preferat de transilvaneni (27 la suta) si al celor cu studii superioare (31 la suta). O explicatie "Inca de acum 300 de ani se stie ca in conditii dificile pentru tara Puterea pierde din sustinatori iar Opozitia castiga". Aceasta este o parte a explicatiei oferite de realizatorii sondajului. Reculul inregistrat de CDR si Emil Constantinescu are insa si alte explicatii. Specialistii CURS sustin ca electoratul roman a inceput sa fie mai sensibil la evenimente decat pana in 1996. In plus, anul acesta a oferit cateva momente deosebite, evenimente care nu au corespondent in perioada 1992 - 1996. Patru la numar, ele au schimbat, in opinia juriului, optiunile electoratului. calendaristic, primul eveniment hotarator a fost mineriada, care a consfiintit lipsa de autoritate a statului. A urmat apoi criza din februarie a leului, moment in care, sustin specialistii CURS, PDSR "a luat fata" CDR. La rand au venit atitudinea oficialilor de la Bucuresti fata de actiunile NATO in Iugoslavia si ceea ce presa a numit " calorifiada" de luna trecuta. Ca element comun al tuturor acestor patru evenimente, se pare ca a fost diferenta dintre discursul si justificarile oficialilor si starea ori sentimentele cetatenilor. 88% dintre cetateni sunt mandri ca sunt romani "Cat de mandru sunteti de calitatea de cetatean al Romaniei" este una din ultimele intrebari ale chestionarului. Rezultatul este surpinzator de pozitiv. 88 la suta dintre subiecti sunt, cu nuantele de rigoare, mandri de faptul ca sunt romani!

Gabriel HIZO