Am orbit de atata oboseala. Stai singur, cocosat, cu manecile de la camasa suflecate ca in miezul interbelic al ultimului copist si scriu la tastatura."J"- ul a sarit de mult de la locul lui, dovada a ultimei aventuri computerizate, atunci cand laptopul a scos o dara groasa de fum in timpul unei prezentari. Si eu ma uitam si ei se uitau la mine (cei din fata mea, care ma priveau cu ochi senini si bucurosi ca s-a terminat chinul), si tot asa.

M-am ocupat zilele astea de tot ce trebuie si ce nu trebuie, de la revizuire de proceduri pana la scripturi in soft, de la clienti pana la adunat hartii de pe langa birourile celor de langa mine.

Sunt. Suflu.

Ma gandesc cu bucurie in suflet ca ora la care trebuie sa plec se apropie si fara sa nu vreau am sa ma duc acasa.

Esti intr-al noualea cer atunci cand ultima suflare de energie din zi ti-o darui.

Te blestemi si te feliciti, te aduni intr-un cos cu rufe curate si stai cuminte pana cand cineva te baga la spalat.

Si mirosi bine.

Ieri m-am opintit la un raport. Super simplu de facut atunci cand stii de unde pleci, cu ce pleci la drum si unde vrei sa ajungi.

Dar ce este simplu in ziua de azi?

Nu se stia ce vrem... Nu se stia ce sa scriem in el, nu se gaseau date sa umpli 10 pagini.

E... Ba da, se gaseau pe undeva pe la cheful altuia care prefera sa stea la discutii pe chat cu amicii de cartier sau mai stiu eu ce pipita cu vrajeala imediata, asa incat sa treaca si mai repede cheful. Si da-i si lupta neicusorule pe net sa cauti ce zic altii mai destepti decat tine despre treaba. Gasesti ceva si incepi si umpli incet, incet paginile, le dai o forma si alta forma si capata viata.

Viata.

Dai viata la ceva si esti mandru ca ceea ce faci poate sa conteze.Si poate sa conteze.Trebuie sa conteze orice ai face cu inima curata si cu tine inauntru.

Buuun.

Si dai o forma la treaba... si mergi mai departe cu cautarile si deodata iti suna telefonul si afli ca de odata nu mai trebuie sa predai materialul in 4 zile ca inainte, ci maine adica peste mai putin de 12 ore. Asta in situatia in care nu ai toate datele si oricum astepti pe ala micu' sa termine cu pipita lui de pe chat.Mai dai un telefon si-i ceri sa se miste mai rpd.

El rade un pic si-ti spune: "Inteleg ca si tie ti s-a modificat dead-line-ul, nu? Maine dimineata le voi avea gata si ti le voi trimit". Informatiile adica.

"Pentru orice altceva ai nevoie, suna-ma." Si inchide. Stai un pic sefu' ca mai avem de vorbit...

"Auzi, era vorba si de altceva. Mi s-a comunicat ca TU ai in task-ul zilnic si ..."

"Asa, si?"

"Pai, conform celor ce ti s-au comunicat si TIE, nu mi-ai trimis datele astea, iar astea iti sunt la indemana si gata. Nu mi le dai acum, pentru a scuti ceva timp si a termina amandoi mai rpd?"

"Informatia este eronata. Nu le am, nu mi s-au cerut si..."

Deja nu mai auzi nimic atunci. Strangi din dinti ca o lacusta, respiri ca un taur si te gandesti: sa il omor? Sa nu il omor, dar sa il chinui? Sa nu il omor, sa nu il chinui, dar sa il las pe altul sa o faca? (Iti mai incolteste un gand in minte sa il dai in gat la primul sef, sefulet sau sefuloi si poate se invata minte ca oricum minte.)

Si stai si baga Domnu ca de... Asta vine ca dupa facultati. Cam cate in plus ai? Fata de media celorlalti?

Pai am decat doua.

Aha... Decat doua...

Eu am trei, si?

Bai baieti, eu n-am nici una si ma simt bine, castig bine, ma bucur bine, ca in reclama cu berea aia... Dupa fata si rasplata.

Halal tranzitie... Mi-e deja chef de o mare. Si de un somn pe plaja cu arsuri doua saptamani dupa si gust de rapane. Si poate si de un pui in lipie strans bine si cu putin porumb.

Nu spun nimic mai departe ca respectivul raport a fost dat gata si chiar a iesit bine. Evident, netul sa traiasca si sa faca bani.

Ca sa mai avem si noi un rest de zambet si chef de mare...