Cu acordul autorului, publicam astazi o serie de extrase dintr-un articol publicat de Andreea Vass la http://blog.fabricadebani.ro, intitulat "Cand devenim ostaticii unei piete libere?".

Andreea Vass este cercetator la Institutul de Economie Nationala al Academiei Romane si colaborator la Facultatea de Relatii Economice Internationale a Academiei de Stiinte Economice, a fost consilier al Administratiei Prezidentiale si in prezent este consilier in cadrul Parlamentului European. Intertitlurile apartin redactiei.

(...) Realitatea pietei de vanzare cu amanuntul ne impune sa acceptam, intr-o masura tot mai mare, dominatia unui numar restrans de lanturi de magazine. In mai multe State Membre ale UE, principalii 5 retaileri reprezinta peste 70% din piata produselor agro-alimentare: Finlanda - 90%, Suedia - 82%, Slovenia - 82%, Irlanda - 81%, Estonia - 79%, Austria - 79%, Germania si Franta - cate 70% (Global Retail Concentration, Planet Retail, 2006).

Practicile anti-monopol sunt legiferate de catre Uniunea Europeana pentru a impiedica marii producatori de la un astfel de abuz. Cu toate acestea, acte normative similare pentru supermarketuri nu exista.

Marile lanturi de magazine devin pe zi ce trece "granicerii" care pot sa deformeze sau chiar sa impiedice accesul fermierilor si al producatorilor la consumatorii europeni.

Sunt vizati indeosebi cei care nu pot sau nu vor sa se conformeze conditiilor restrictive impuse sub presiunile pozitiei lor dominante.

Taxa de intrare in magazin, taxa de raft, taxa de deschidere pentru noile magazine inaugurate, taxa de catalog - iata doar cateva exemple din categoria asa-numitelor "taxe din spatele facturii" impuse producatorilor.

Ele pot ajunge pana la 30% din pretul produselor, efectele directe tinand de comprimarea performantelor producatorilor, cele indirecte rasfrangandu-se, la randul lor, asupra salariilor angajatilor, furnizorilor de materii prime samd. (...)

Dependenta furnizorilor de cateva supermarketuri este deci tot mai puternica si da celor din urma forta de a dicta unilateral termenii si preturile.

Extinderea supermarketurilor a fost posibila datorita impresiei consumatorilor ca ele ofera o varietate mai mare de produse la preturi simtitor mai mici. La o privire mai atenta, descoperim totusi ca in multe cazuri se intampla exact contrariul: preturile reduse impuse furnizorilor nu se traduc automat in preturi mai mici la consumator.

E nevoie de o legislatie armonizata

Unele state europene, tot mai ingrijorate de efectele pozitiilor dominante de pe piata de retail, au incercat sa rezolve pana acum problema unilateral. Introducerea unor noi legi nationale a fost menita sa reglementeze, de pilda, relatiile dintre furnizor si retailer, sa interzica vanzarea la preturi mai mici decat costurile, sa puna capat politicilor de pret neloiale si discriminatorii sau sa reduca dependenta in relatiile comerciale.

Dezvoltarea de grupuri europene de achizitie, in care supermarketuri din diferite tari isi unesc fortele pentru a prelua furnizorii, a contribuit la cresterea puterii de cumparare a retailerilor. Automat, creste si potentialul lor de a recurge la intelegeri restrictive si confidentiale cu concurentii, prin schimburi de informatii ce depasesc granitele nationale ale Statelor Membre. Demersurile societatii civile au precedat initiativa europarlamentara. Grupul European pentru Supermarketuri, infiintat in 2004, a lansat Initiativa pentru Responsabilitate in sectorul Agro-alimentar cu scopul de a realiza o alianta pan-europeana care sa lupte pentru dezvoltarea de catre institutiile europene a unui nou cadru legislativ. Scopul sau, de limitare a puterii excesive a supermarketurilor, a fost impartasit si de Initiativa pentru Responsabilitate in Achizitii.

Care sunt perspectivele in Romania?

O treime din consumatorii romani prefera sa-si faca cumparaturile in supermarketuri, dar pana in 2010 se estimeaza ca ponderea lor va creste la 50%. Piata romaneasca de retail este inca una dintre cele mai putin concentrate: 30% cota de piata cumulata a primilor 5 retaileri in 2007. Dar urmeaza exploziv tendinta europeana. Cu o cifra de afaceri cel putin dubla fata de oricare dintre concurentii sai, Metro era liderul detasat al vanzarilor pe piata romaneasca in 2006. Anul trecut, Carrefour a recuperat diferenta (era pe locul trei) si s-a alaturat liderului, fiecare avand o pondere de cate 7%. Urmeaza Billa, cu 6%, Artima, cu 4% (achizitionata recent de catre Carrefour), Kaufland si Selgros cu cate 3%.

Magazinele traditionale realizeaza, asadar, inca mult peste jumatate din vanzarile de produse alimentare si nealimentare. Pe termen lung, acest raport se va schimba semnificativ in favoarea comertului modern (hipermarketurile, supermarketurile, magazinele de tip discount si cash&carry), care inregistreaza in Romania cel mai mare ritm de crestere din regiune: circa 5% pe an (conform estimarilor revistei de specialitate Piata, 2008).

Solutiile la indemana noastra tin de modelarea culturii de consum, extinderea spatiilor alocate pietelor taranesti la orase, interzicerea interdictiilor absurde impuse comerciantilor, asigurarea dreptului producatorilor de a vinde produsele direct oricarui magazin de cartier ar fi masuri mult mai utile. Din contra, initiative romanesti precum cele legate de vanzarea produselor alimentare primare restrictionate doar la producatori sau la rudele de gradul I si II ale acestora continua sa limiteze libertatea economica.

Investigatii europene

In Marea Britanie, Comisia pentru Concurenta a identificat intr-un raport amplu, publicat in trei volume in 2000, 52 de practici anti-competitive aplicate de retaileri in relatiile cu furnizorii. In consecinta, ea a recomandat ca principalele patru supermarketuri de pe piata sa respecte un Cod de bune practici in relatiile cu furnizorii. Continuarea procesului de concentrare a pietei a dus la reiterarea unei noi investigatii, in mai 2006, al carei rezultat este asteptat in cursul anului curent. In Franta, Legea Galland (1996) a instituit interdictia de vanzare sub costurile de productie. In Germania, in iunie 2005, s-a initiat o reforma a legislatiei privind activitatile comerciale, pentru a limita puterea de cumparare a marilor companii de a impune termeni si conditii speciale "nejustificate si repetate" furnizorilor lor. In aprilie 2007, s-a interzis supermarketurilor sa vanda produse alimentare sub preturile de distributie en-gros.

Concurenta neloiala, politica de monopol

"Marii retaileri pun o piatra de temelie la falimentul industriei alimentare din Romania'', a declarat presedintele federatiei Agrostar, Stefan Niculae, care a anuntat mai multe actiuni de protest impotriva supermarketurilor. "Este o mare problema, este o concurenta neloiala, o taxare excesiva a produselor noastre si o politica clara de monopol in sprijinul importurilor masive de produse agroalimentare", a declarat pentru The Money Channel liderul Agrostar.